Atentatul sinucigaș cu bombă a fost urmat, în dimineața zilei următoare, de o altă explozie a unei bombe, de această dată ținta fiind un troleibuz ce funcționa tot în orașul de pe Volga. Până în prezent, autoritățile ruse care investighează evenimentele ce s-au soldat cu peste 30 de victime au stabilit o legătură între cele două atentate sinucigașe, iar primele concluzii ale anchetei sunt că deflagraţiile ar fi opera separatiștilor ceceni.

Evenimentele petrecute la Volvograd reprezintă cele mai grave atacuri teroriste pe care Federația Rusă le-a resimțit în ultimii ani, precedentul atac sinucigaș soldat cu zeci de morți petrecându-se pe aeroportul Domodedovo la începutul anului 2011. Cu toate acestea, problema terorismului de origine islamică reprezintă de mult o situație îngrijorătoare pentru autoritățile de la Moscova, care de la începutul anilor ’90 se confruntă cu problema separatiștilor din Cecenia și Daghestan.

După destrămarea Uniunii Sovietice, anumite facțiuni din cele două republici, entități politice semi-independente, dar supuse în final puterii federale, au încercat să obțină o independență totală față de Rusia. Moscova nu a dorit însă să piardă accesul la resursele minerale din subsolul celor două republici montane sau rezervele de petrol și gaze naturale din Marea Caspică. După două războaie în Cecenia și o insurgență armată în Daghestan, situația din zonă este departe de a fi una stabilă, iar atacurile teroriste precum evenimentele de la școala din Beslan sunt frecvente în regiune. Mai mult, pentru a-și susține cauza, separatiștii musulmani au realizat de-a lungul anilor mai multe atacuri teroriste, în principal atacuri cu bombă sau luări de ostatici, și în alte zone ale Federației. Exemple precum atentatele cu bombă din metroul din Moscova petrecute atât în 2004 cât și în 2010 sau asediul de la teatru moscovit Dubrovka din 2002, când aproximativ 900 de oameni au fost ținuți ostatici de un comando cecen, sunt încă vii în memoria rușilor.

Tot de problema terorismului islamic din Rusia se leagă și teoria conform căreia o parte dintre aceste atacuri au fost realizate chiar de autoritățile de la Moscova, prin intermediul Serviciului Federal de Securitate (FSB), principalul descendent al KGB-ului sovietic. Scopul acestor înscenări ar fi acela de a crește puterea președintelui Vladimir Putin și de a legitima acțiunile militare rusești din Cecenia și Daghestan. Principalul exemplu dat de susținătorii acestei teze este acela al exploziilor mai multor blocuri din Rusia, care între 4 și 16 septembrie 1999 au luat viața a apoximativ 300 de oameni. Aceste atacuri cu bombă au avut loc aproape imediat după ce Vladimir Putin a ajuns la putere și au reprezentat una din cauzele celui de-al doilea război din Cecenia, în același timp generând un val de popularitate pentru noul președinte. Faptul că principalul susținător al acestei teorii, fostul agent FSB Alexander Litvinenko, a murit în 2006 la Londra în urma otrăvirii cu o substanță radioactivă extrem de rară, nu a făcut decât să alimenteze speculațiile în acest sens.

Indiferent de cauza acestor noi atacuri, problema independenței Ceceniei și Daghestanului, la fel ca valul de terorism generat de această situație rămân probleme extrem de grave pe agenda Rusiei post-sovietice. Inflexibilitatea de care toate părțile implicate în conflict au dat dovadă până în prezent complică ajungerea la o soluţie negociată. Din păcate, victimele sunt în majoritatea lor civilii nevinovați, care nu au altă vină decât aceea că s-au aflat la locul nepotrivit în momentul nepotrivit.