Agricultura - un potențial motor de creștere economică în 2013

| 16 mai, 2013

Nu ne putem întoarce la CAP, dar putem însă promova niște legi, hotărâri care să convingă micii proprietari să se unească în asociații familiale - condiție indispensabilă pentru a putea accesa banii europeni.

Agricultura este o prioritate pentru guvernarea USL, declara săptămâna trecută Daniel Constatin. Ce guvern post-decembrist nu a susținut această teză!? Când ajungem să vorbim de agricultura noastră ni se derulează în fața ochilor următorul film (de groază) - sisteme de irigații furate sau lăsate în paragină, terenuri agricole nelucrate pe zeci de mii de hectare, zootehnia și silvicultura la pământ șamd. Să ne oprim aici! Rușinos este că am ajuns să importăm aproape 50% din alimentele pe care le cumpărăm din hipermaketuri sau piețe. Sunt nedumeriți inclusiv străinii. "România importă, în loc să exporte produse agricole", afirma ambasadorul Israelului la București, Dan Ben-Eliezer.

Deunăzi, un protocol de colaborare a fost semnat între Ministerul Agriculturii și Biserica Ortodoxă Română. Acesta prevede ca preoții să promoveze la sate măsurile pe care le ia Ministerul - instalarea tinerilor fermieri, crearea fermelor familiale, posibilități de finanțare a agriculturii atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat. În România, există aproximativ 14.000 de preoţi ortodocşi. Mai mult, jumătate din ei activează în mediul rural. Potrivit reprezentanților MADR, preoții vor promova măsurile în afara slujbelor religioase.

Dincolo de bășcălia generală provocată de această informație, aici nu ne intrece nimeni, să privim puțin obiectiv cum stau de fapt lucrurile. În 1990, țaranii români și-au cerut cu zel pământurile înapoi, ceea cea a fost absolut firesc, însă majoritatea dintre ei era în vârstă fără potențial de muncă. O altă problemă - pământul a fost restituit, dar nu și utilajele sau animalele confiscate de comuniști; la noi, după cum bine se știe, se ară încă cu plugul legat în spatele calului. Și, nu în ultimul rând, trebuie menționat că majoritatea celor reîmproprietăriți dețin suprafețe mici de teren - o agricultură performantă nu se poate face în aceste condiții. Drept urmare, pentru a avea o agricultură măcar la nivelul Poloniei sau Ungariei, o fermă mică trebuie să fie compusă din minim cinci hectare. Daniel Constantin cunoaște bine situația - „Avem o agricultură extrem de polarizată, cu foarte multe ferme mici. Avem în jur de 800 de mii de ferme care sunt între 1 şi 5 hectare, iar unu la sută din fermele care cer la APIA plata pe suprafaţă gestionează jumătate din suprafaţa agricolă pentru care se solicită sprijin de la Uniunea Europeană”. Nu ne putem întoarce la CAP, dar putem însă promova niște legi, hotărâri care să convingă micii proprietari să se unească în asociații familiale - condiție indispensabilă pentru a putea accesa banii europeni. Asta s-a angajat să facă guvernul USL și este de salutat.

Majoritatea satelor noastre sunt depopulate sau cu o populație îmbătrânită, tinerii preferând să plece în străinătate sau să facă naveta în marile orașe. Cum îi vom determina să se întoarcă acasă? Singura  variantă - să le demonstrăm că suntem capabili să atragem fondurile UE. Încă din anii `50 agricultura și-a luat partea leului din bugetul comunitar, peste 70%. Astăzi, banii destinați acestui sector însumează 60 de miliarde de euro, adică peste 40 de procente - o sumă colosală din care putem accesa și noi o parte.

Premierul Victor Ponta declara în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută că a consultat ultimele estimări ale Comisiei Europene. Semnalele sunt îmbucurătoare - se prognozează o producţie semnificativă în agricultura României comparativ cu anul trecut. “Am văzut ultimele estimări ale Comisiei Europene şi sunt pozitive. Asta înseamnă că o să avem venituri mai multe, producţie mai mare, venituri la buget…”, a spus șeful guvernului. Veștile sunt întărite de raportul oferit de specialiștii MADR - anul acesta, dintr-un total de 11 milioane de hectare de teren arabil, 10 milioane dintre ele au fost cultivate.

Prin acest parteneriat, Guvernul nu făcut decât să-și adauge un vector de comunicare într-o zonă în care informația ajunge mai greu. În zona rurală preotul, alături de primar și dascăl, intră permanent în contact cu oamenii și este - nu în puține cazuri - cel mai ascultat; putem beneficia de acest lucru. În plus, slujitorii altarului nu vor fi plătiţi suplimentar pentru această activitate.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ