ALERTĂ! Proiectul legii graţierii, în preajma datei de adoptare tacită în Senat. Mai sunt câteva ZILE

| 21 apr, 12:58

Proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate aflat în dezbaterea Comisiei juridice din Senat de la începutul lunii februarie se află în preajma datei de adoptare tacită (25 aprilie), actul normativ fiind amânat din nou în această săptămână pentru luni în vederea continuării dezbaterilor.

Senatorul PNL Alina Gorghiu a propus membrilor Comisiei să solicite Biroului permanent prelungirea termenului de dezbatere, dar o decizie în acest sens nu a fost încă luată. 

Pe 21 martie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, le-a solicitat senatorilor din Comisia juridică să amâne dezbaterea proiectului de lege privind graţierea, arătând că se pregătesc şi alte măsuri complementare, menite să rezolve problemele din sistemul penitenciar. El susţinea că noul pachet legislativ va fi finalizat în cel mult trei săptămâni. 

Secretarul de stat în MJ Sofia Mariana Moţ a informat comisia că pachetul legislativ se află în procedura avizării. Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, i-a transmis miercuri secretarului de stat că ministrul Justiţiei este aşteptat marţea viitoare, pe 25 aprilie, la ora 14,00, la Senat. 

Pe de altă parte, comisarul şef de penitenciare Cătălin Stroe de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a prezentat miercuri în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică o simulare cu numărul de posibili beneficiari ai acestui act normativ, în diverse variante. 

Simularea relevă că 2.765 de persoane ar putea beneficia de prevederile proiectului de lege privind graţierea unor pedepse în forma amendată de senatorul Şerban Nicolae, dacă ar fi adoptat de Parlament, de cele în forma Guvernului ar beneficia 1.190 de persoane, iar în forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii - 888. 

În varianta propusă de Asociaţia Magistraţilor din România ar fi graţiaţi 945 de condamnaţi, dintre care 71 ar fi femei însărcinate sau unici întreţinători de familie, iar în forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii - 888 de beneficiari ai legii (dintre care 13 femei însărcinate şi unici întreţinători de familie).

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o propunere de care ar beneficia 974 de persoane, iar Uniunea Naţională a Barourilor a prezentat o variantă cu 899 de persoane ale căror pedepse ar putea fi graţiate, conform simulării. 

De asemenea, potrivit simulării, amendamentele senatorului Liviu Brăiloiu ar conduce la 1.375 de persoane ale căror pedepse ar putea fi graţiate. 

Potrivit propunerii preşedintelui Comisiei juridice din Senat, Şerban Nicolae, simularea relevă că ar putea beneficia de graţiere 246 de persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie. 

Miercuri seară, senatorul PMP Traian Băsescu a anunţat că a depus amendamente la proiectul legii graţierii, afirmând că a fost motivat în demersul său de faptul că forma aflată în dezbaterea Parlamentului "are elemente de neconstituţionalitate" şi de 'laşitatea clasei politice'. 

El a precizat că amendamentele sale vizează şi graţierea mamelor însărcinate sau cu copii de până la 14 ani în întreţinere, inclusiv a acelora care au comis fapte de corupţie, apoi graţierea pentru acele fapte cu grad redus de pericol social pentru care inclusiv Codul penal şi Codul fiscal prevăd variante de achitare, precum şi excluderea de la graţiere a faptelor produse cu violenţă sau a celor care recidivează. 

Ulterior, Băsescu a subliniat că amendamentele pe care le-a depus la proiectul legii graţierii vizează şi fapte de corupţie dacă nu este vorba de recidivişti şi a menţionat că şi-a asumat o poziţie independentă faţă de partid. 

Preşedintele Comisiei juridice din Senat consideră că graţierea pedepselor de până la 10 ani vizează "o durată excesivă", precizând însă că amendamentele lui Traian Băsescu la legea graţierii vor fi modificate în grupul PMP, care a anunţat că propunerile au fost făcute în nume personal, fără să fie discutate în partid. 

* Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 73 de voturi pentru, 17 abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Senatului, care stabileşte, între altele, şi procedura de adoptare a iniţiativelor de revizuire a Constituţiei. 

Conform hotărârii Senatului, iniţiativele de revizuire a Constituţiei se depun în vederea dezbaterii şi aprobării la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Ulterior, iniţiativa de revizuire, adoptată de Camera Deputaţilor, se transmite Senatului pentru dezbatere şi adoptare. 

* Senatul a modificat în această săptămână OUG 22/2007 cu măsuri pentru asigurarea accesului producătorilor agricoli la finanţare, astfel că plafonul de teren achiziţionat cu destinaţie agricolă pentru care un fermier poate beneficia de măsurile de finanţare prevăzute în OUG 22/2017 a fost extins la maximum 750 de hectare. 

Plenul Senatului a amendat OUG 22/2007 care modifică OUG 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor. 

În forma adoptată de Guvern, ordonanţa prevedea un plafon de maximum 250 de hectare, iar plafonul de 750 de hectare a fost propus de Comisia pentru agricultură din Senat, al cărui raport a fost însuşit de plen cu 73 de voturi pentru, 14 abţineri şi unul împotrivă. 

Măsurile prevăzute în ordonanţă au în vedere creşterea procentului de garantare pentru fermierii care solicită credite pentru achiziţionarea de terenuri agricole şi extinderea categoriei de beneficiari şi simplificarea procedurilor în domeniul garantării. 

Proiectul de aprobare a OUG 22/2017 va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ