Călcăm zilnic pe ele, deși au o istorie fabuloasă. „Muzeul” din stația de metrou, unic în Europa

Profesorul Mihai Popa, de la Facultatea de Geologie, explică ce sunt în realitate și ce le face deosebite.

Profesorul Mihai Popa studiază paleontologia de mai bine de 20 de ani, dar istoria fosilelor din epoca dispariţiei dinozaurilor l-a fascinat dintotdeauna. „E posibil că fosilele astea să fi văzut, cu greu, între ghilimele, prin tulburarea apei o dâră de foc pe cer. Dâra asta de foc a fost un meteorit uriaş, poartă numele de Chicxulub și a căzut undeva în nordul Americii de Sud. De altfel, lui Chicxulumb îi datorăm faptul că astăzi suntem hominide, mamifere evoluate”, a spus cercetătorul Mihai Popa.

La momentul căderii meteroritului-bombă, rudiştii construiau un recif în apele tulburi ale unei mari ce ajungea până în zona Clujului, cuprinzând munţii Apuseni. „Practic animalul trăia în substrat, ca un morcov şi se hrănea mişcându-şi pe verticală vâlvă uperculara, încât filtra apa ca orice moluscă”, a mai spus geologul.

Aşa se face că în anii 80, când statul a decis să acorde o deosebită importanță prospecţiunilor geologice, specialiştii au descoperit cariera de la Savadisla, lângă Cluj.

Adică exact locul de unde contructorii metroului au luat plăcile de calcar pentru staţia Politehnică. „Sunt spectaculoase datorită faptului că sunt foarte bine conservate fosilele astea, au un constrast foarte bun, alb pe roşu şi au o biodivesitate foarte ridicată. Avem multe specii acolo, nu numai de rudişti, avem, melci, corali, alge roşii, calcaroase. Deci, avem practic un paleo-ecosistem conservat perfect şi expus ideal într-un muzeu unic, în staţia de metrou Politehnică”, a explicat Mihai E. Popa, cercetător geolog, pentru digi24.ro.