Cancerul din farfurie. Cum ne otrăvim singuri cu mâncare

| 03 feb, 2014

O vorbă veche spune că ”tot ce este bun este fie imoral, fie ilegal, fie îngraşă”. Când vine vorba însă despre alimente, putem renunţa la caracterizările ”ilegal” şi ”imoral” şi am putea adăuga una singură – ”ucide”. Ascuns în gustul şi aspectul alimentelor, cancerul este al doilea mare pericol din farfurie, după obezitate.

Când deschidem frigiderul şi observăm că în interior sunt numai alimente frumos ambalate, în aluminiu sau în PET-uri colorate, dar hrana preparată în casă lipseşte cu desăvârşire, ar trebui să ne aşteptăm ca, în următorii 3-10 ani, să ne confruntăm cu grave probleme de sănătate.

Numeroase studii au demonstrat că multe dintre masele plastice care sunt folosite pentru ambalarea alimentelor conţin substanţe care produc tumori canceroase. La fel de periculoase şi tot cancerigene sunt îngrăşămintele naturale, nitraţii şi nitriţii folosiţi pentru conservarea alimentelor (mai ales ale acelora care sunt bogate în proteine precum carnea şi produsele din carne). Astfel, o porţie zdravănă de carne prăjită sau friptă pe grătar la foc direct este expusă hidrocarburilor policiclice aromate, precum benz-pirenii, care, pe lângă faptul că sunt cancerigeni, provoacă şi inhibarea arderii grăsimilor în timpul nopţii. Dacă stingem friptura cu un pahar sau două de suc de tipul ”diet”, ca să nu mai acumulăm calorii, am spune noi, paşaportul către cancer este semnat, pentru că sucurile de tip diet conţin aspartam (E 951), ciclamat de sodiu (E 952), zaharină (E 954), toate substanţe de sinteză care imită zahărul şi sunt reale bombe chimice cancerigene.

Parizerul este unul dintre cele mai nocive produse de pe piaţa mezelurilor. În compoziţia parizerului intră carminul, un colorant care s-a demonstrat că este cancerigen. Acesta se extrage dintr-o insectă printr-un procedeu extrem de nociv şi este ingredient al mezelurilor, pe care le înroşeşte pentru a le conferi un aspect natural. În cantităţi generoase, carminul se află în parizer.

Pateul Bucegi e gustos, insa este scris mic, pe eticheta, pe lângă apă, şorici şi slănină, nişte ingrediente, mult mai multe, care fac parte din rândul stabilizatorilor – polifosfaţi, extract de drojdie, condimente, dextroză – al emulgatorilor – esteri glicerici ai acidului citric E 472c (consideraţi inofensivi) – al agenţilor de îngroşare – gumă guar (E 412), care se află şi în alimentele eco, dar care trebuie consumată cu moderaţie, gumă xantan (E 415) – dar şi acid citric (E 330), monoglutamat de sodiu (E 621) şi, nelipsitul carmin.

Nici muştarul nu e mai prejos şi, deşi se spune despre el că este un aliment sănătos, sursă bogată de seleniu natural, are în compoziţie acid citric – folosit şi în alimentele eco, dar poate accelera formarea cariilor dentare – dar şi metabisulfit de potasiu (E 224), un conservant artificial ( a cărui formulă chimică este K2S2O5), cu punct de topire la 1500C, al cărui consum frecvent nu este recomandat şi care este interzis persoanelor alergice.

Statisticile arată că aproximativ 75% din produsele alimentare de pe piaţa românească sunt aditivate, adică au în compoziţie şi E-uri nocive.

Citeşte şi: Mâncarea reîncălzită, INAMICUL sănătăţii

Dar ce sunt aceste E-uri?

Aditivii alimentari sunt cunoscuţi în limbajul uzual cu denumirea de E-uri. Litera ”E” semnifică faptul că substanţa respectivă a fost testată în Comunitatea Europeană, în condiţii standard de cercetare, timp de şase ani înainte de a primi acceptul de a fi înscrisă în lista ”Codex Alimentarium Commitee”. Însă, dicolo de denumiri şi de aspectul pur ştiinţific al E-urilor, consumatorul obişnuit, cel care merge în supermarket sau în magazinul de cartier pentru a se aproviziona, trebuie să ştie că E-urile sunt de trei tipuri, conform normelor nutriţionale, dar şi al împărţirii făcute de către oncologi – foarte periculoase pentru organism, cu grad de periculozitate mediu şi inofensive.

Printre cele mai nocive alimente pe care însă le consumăm cu plăcere, dar care au potenţial cancerigen, amintim:

Slănina, uleiul rafinat, untul, untura şi unele deserturi. Acestea cresc riscul de apariţie a bolilor maligne din cauză că acizii graşi saturaţi din compoziţia lor favorizează dezvoltarea tumorilor.

Şi iubiţii cartofi prăjiţi, ouăle ochi sau friptura ar trebui evitate pe cât posibil, avertizează oncologii, potrivit deoarece uleiul încins produce folosit în prepararea lor produce substanţe cu potenţial cancerigen: glicidamide, cetone şi acrilamide.

Tag-uri: cancer, mancare
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ