Ce nu ŞTIAI despre CARTOF! Scade de cinci ori riscul îmbolnăvirii de CANCER!

| 06 oct, 2014

Este una din legumele preferate de români, iar cartofii prăjiţi reprezintă garnitura preferată a românilor, însă puţini ştiu de proprietăţile benefice pentru organismul nostru.

Cartoful în terapeutica medicală

Sucul de cartofi cruzi este recomandat a fi preparat din tuberculi sănătoşi, neîncolţiţi, care nu au fost păstraţi la lumină, unde se acumulează cantităţi mari de alcaloizi, mai ales solanină toxică. După spălare, tuberculii se curăţă de coajă şi se introduc în apă, într-un vas emailat sau din sticlă, pentru a evita înnegrirea în urma procesului de oxidare. Urmează mărunţirea prin trecere pe răzătoare sau prin maşina de tocat. După strecurare prin tifon, sucul se conservă în stare proaspătă, fără a fi păstrat timp îndelungat. Având un gust mai puţin plăcut, sucul poate fi amestecat cu extracte din alte legume proaspete, pe care pacientul le suportă, scrie ziarullumina.

Sucul de cartofi cruzi, consumat intern, are acţiune favorabilă în afecţiuni ale aparatului digestiv, respectiv în tratarea ulcerului gastric şi duodenal, ca şi în gastritele acide, cronice sau acute, de origine nervoasă (boli cunoscute ca nervi la stomac). Se beau câte 75-100 ml suc înainte de mesele de dimineaţă şi de prânz, în cure de două-trei săptămâni. Se poate folosi atât sucul simplu, cât şi în amestec cu suc de morcov şi de ţelină.

Câteva dintre efectele benefice ale cartofului fiert:

- scade aciditatea gastrică şi este indicat în tratarea ulcerului gastric şi duodenal şi a inflamaţiilor intestinale. Un consum zilnic de 200-300 grame cartofi timp de un an reglează procesele de secreţie acidă şi reduce riscul apariţiei ulcerelor stomacale;

- în colitele cronice, crampe stomacale şi în constipaţia cronică se prepară meniuri cu cartofi fierţi din soiurile mai bogate în amidon, preparate sub formă de supe, creme, budinci, piure cu lapte, unt sau brânză de vaci. Se vor consuma 250-300 g cartofi curăţaţi care conţin circa 50-60 g glucide;

- se recomandă în boli ale ficatului şi ale căilor biliare, consumat fiert sau copt (interzis în formă prăjită);

- scade de cinci ori riscul îmbolnăvirii de cancer de colon, tot datorită acţiunii solaninelor, care elimină mediatorii chimici din terminaţiile nervoase ale intestinului gros;

- la nivelul rinichilor dizolvă sărurile de calciu (oxalaţi, uraţi, fosfaţi) din structura calculilor renali, iar prin efectul alcalinizant şi diuretic elimină acidul uric, fiind indicat în gută, glomerulonefrită, reumatism şi poliartroze;

- în cazul persoanelor diabetice, consumat în cantităţi controlate, reduce glicemia din sânge şi glicozuria din urină. În general, la diabetul zaharat şi în caz de obezitate, dieta alimentară prevede limitarea consumului de cartofi, iar totalul de glucide şi lipide să nu depăşească 1.450 calorii pe zi.

Proprietăţile nutritive ale cartofului sunt corelate cu conţinutul în substanţe chimice din tuberculi:

- 17-20% glucide (amidon, celuloză, zaharoză, glucoză, fructoză);

- 1,5% proteine, proteide şi aminoacizi;

- 1,3% fibre alimentare;

- substanţe pectice;

- acizi organici (malic, citric, oxalic);

- complexul vitaminic;

- săruri minerale (îndeosebi potasiu - 330 mg%, fosfor, magneziu şi calciu).

O analiză de ansamblu arată că tuberculii conţin o energie calorică moderată: 80-90 kcal la 100 g substanţă comestibilă proaspătă (de două ori mai puţin decât pâinea, orezul şi pateurile). Cu 200 g cartofi copţi se asigură 16-18% din necesarul proteic al unui om pe zi, iar 200 g cartofi prăjiţi asigură 25% din necesarul de proteine vegetale.


loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ