De ce trebuie să așteptăm decizia justiției în cazul aleșilor incompatibili

| 14 aug, 2013

Într-adevăr legea 161/2003 privind incompatibilităţile aleşilor locali poate fi modificată, însă modificarea nu va acţionea retroactiv. Demnitarii asupra cărora ANI a emis decizii de incompatibilitate vor fi judecaţi după legea aflată în vigoare acum.

Anunţul făcut de Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor, potrivit căreia aproximativ 1.200 de primari se află în situaţie de incompatibilitate, din cauza prezenţei în conducerea societăţilor comerciale aflate în subordinea lor, a încins spiritele în politica românească. Reprezentanţi ai tuturor partidelor politice au declarat că legea incompatibilităţii, sub care acţioneaza Agenţia Naţională de Integritate (ANI), prezintă o serie de probleme şi au cerut modificarea de urgenţă a acesteia.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, susține că ANI pune în pericol siguranța națională și creează haos în întreaga administrație publică din țară. „Dacă cifra vehiculată până în prezent, de aproximativ 1.200 de aleși locali aflați în stare de incompatibilitate, este reală avem în mod clar o problemă sistemică care poate duce la blocarea administrației la nivel național”. Acesta mai susţine că legea în baza căreia funcționează ANI este contrară legislației europene în domeniu, care consideră drept obligatorie prezența aleșilor locali în consiliile de administrație ale instituțiilor subordonate administrațiilor publice. Social democratul a mai declarat că ANI profită de faptul că o modificare a legii 161/2003 ar putea să nu se aplice retroactiv și că România e monitorizată de Comisia Europeană.

Şocul produs de anunţul doamnei primar Gâju a scăzut în intensitate datorită faptului că preşedintele ANI Horia Georgescu a precizat că numărul primarilor în stare de incompatibilitate sau conflict de interese este mult mai mic decât cifrele vehiculate. „Deocamdată ANI a identificat stări de incompatibilitate în legătură cu apartenenţa la aceste regii autonome sau asociaţii de dezvoltare intercomunitară în 50 de cazuri. Sunt alte câteva zeci de cazuri care sunt conexe acestor situaţii. Cifra pe care a avansat-o doamna Gâju nu este reală şi nu corespunde datelor pe care le are ANI. Doamna Gâju este unul dintre primarii care au fost identificaţi în stare de incompatibilitate. Aleşii locali spun doar o parte din problema creată. Legea este foarte clară. Aleşii locali îşi pot desemna reprezentanţi, ei nu pot să spună că nu au ştiut de această prevedere legală".

Preşedintele ANI a mai afirmat că panica creată de aceste cifre a avut menirea să genereze o schimbare legislativă, lucru nefezabil în opinia acestuia. Mai mult, Geogescu a subliniat că în situaţia în care s-ar schimba legislaţia situaţia de incompatibilitate ar rămâne, deoarece legea nu se aplică retroactiv. „Indiferent dacă legea se schimbă sau nu, situaţia de incompatibilitate rămâne. Am auzit nişte opinii că, dacă se schimbă legea, vor beneficia de legea mai favorabilă, acest lucru se întâmplă în penal. În acest caz, aceste situaţii de incompatibilitate rămân pentru că incompatibilităţile au avut loc pe perioada unui mandat. Legea nu este retroactivă. Ei nu vor mai fi incompatibili din momentul în care legea va fi promovată şi publicată în Monitorul Oficial".

Cu toate aceste clarificări, este clar că avem de a face cu o problemă sistemică sau, cum unii analişti menţionau, ANI acţionează la comandă politică. În mass-media circulă anumite variante, cum că Traian Băsescu se foloseşte de ANI pentru a forţa alegeri anticipate în diverse zone din ţară şi astfel să facă loc Partidului Mişcarea Populară. Varianta ar părea plauzibilă având în vedere că Băsescu a început o luptă de gherilă împotriva USL, iar mare parte din demnitarii acuzaţi de ANI de incompatibilitate ar fi de la Uniune. De asemenea, Băsescu prin ANI ar mai urmări şi ruperea USL, lucru puţin probabil în contextul în care formaţiunea stă destul de bine în sondaje şi are de finalizat o serie de proiecte esenţiale pentru România. Dar oricât de sperietoare ar părea ANI, trebuie avut în vedere că instituţia nu pune verdicte. Faptul că ANI declară despre un demnitar că este incompatibil, nu înseamnă că verdictul dat este şi adevărat. Acuzaţia va trebui să fie confirmată sau nu de o instanţă judecătorească, iar până atunci funcţionează prezumţia de nevinovăţie.

Chiar dacă liderii principalelor partide politice doresc rezolvarea rapidă a situaţiei, lucrurile nu sunt aşa de simple cum par la prima vedere. Într-adevăr legea 161/2003 privind incompatibilităţile aleşilor locali poate fi modificată, însă modificarea nu va acţionea retroactiv. Demnitarii asupra cărora ANI a emis decizii de incompatibilitate vor fi judecaţi după legea aflată în vigoare acum. Mai mult, în contextul în care liderii de la Bucureşti doresc un MCV pozitiv, ceea ce ar creşte şansele României de a accede în Schengen, o modificare a legii menţionate trebuie făcută numai după consultarea Comisiei Europene. Cu siguranţă problema creată va trebui rezolvată pentru că, în cazul în care cifra de 1200 de aleşi locali aflaţi în stare de incompatibilitate ar fi reală şi instanţele de judecată ar decide acest lucru, administraţia din România ar fi paralizată.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ