Declaraţia adoptată la Bucureşti: Întărirea flancului estic al NATO şi alocare a 2% din PIB pentru Apărare

Declaraţia comună privind "Solidaritatea aliată şi responsabilitatea comună" a fost adoptată de preşedinţii României, Klaus Iohannis, Poloniei, Andrzej Duda, Bulgariei, Rosen Plevneliev, Republicii Estonia, Toomas Hendrik Ilves, Republicii Letonia, Raimonds Vejonis, Republicii Lituania, Dalia Grybauskaite, Republicii Slovace, Andrej Kiska, Ungariei, Ader Janos, şi preşedintele Camerei Deputaţilor a Republicii Cehe, Jan Hamacek. 

Liderii prezenţi la reuniune au convenit să continue să acţioneze consistent în spiritul unităţii şi solidarităţii NATO, precum şi pentru întărirea legăturii transatlantice, catalogate vitale pentru Alianţă, pentru a fi pregătiţi să facă faţă ameninţărilor şi provocărilor, indiferent de unde vin acestea. 

"În concordanţă cu deciziile summitului din Ţara Galilor şi în perspectiva summitului de la Varşovia, vom acţiona împreună cu alţi aliaţi pentru a întări flancul estic al NATO. Implementarea completă a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale şi adaptarea strategică pe termen lung a Alianţei, pe dimensiunile politică, militară şi instituţională, vor fi de o importanţă crucială în această privinţă. Astfel, summitul de la Varşovia constituie momentul propice pentru a lua decizii privind noi angajamente aliate de asigurare şi adaptare în legatură cu procedurile NATO, structurile, forţele şi infrastructura de apărare. Astfel de măsuri, care urmăresc să întărească apărarea şi capacitatea noastră de descurajare, vor adapta Alianţa la mediul de securitate actual fundamental schimbat", se arată în document. 

Cele nouă state au convenit să contribuie activ la conturarea răspunsului strategic aliat pentru ameninţările şi riscurile de securitate pe termen lung cu care se confruntă în est. 

"Ne vom uni eforturile pentru a securiza, acolo unde este necesar, o prezenţă militară aliată robustă, credibilă şi sustenabilă în regiunea noastră", stipulează Declaraţia comună. 

De asemenea, documentul conţine angajamentul alocării a 2% din PIB Apărării şi continuarea politicii "uşilor deschise" a NATO. 

Cei nouă lideri europeni au convenit şi promovarea unei cooperări intensificate cu partenerii NATO, în special cu cei din vecinătate. 

"Acordarea asistenţei în construcţia rezistenţei lor împotriva potenţialelor ameninţări şi a abilităţii de a contribui la activităţile NATO constituie pentru noi o prioritate. Sprijinim o abordare integrată şi cu adevărat strategică în raport cu aceşti parteneri", se arată în Declaraţie. 

În plus, se stipulează necesitatea ca Rusia să revină la respectarea dreptului internaţional. 

"Rămânând profund preocupaţi de continua postură agresivă a Rusiei, vom rămâne fermi asupra necesităţii ca Rusia să revină la respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor internaţionale, a responsabilităţilor şi angajamentelor sale, ca o pre-condiţie pentru o relaţie NATO - Rusia bazată pe încredere şi siguranţă", se afirmă în Declaraţia comună. 

Cele nouă state arată că vor menţine şi îşi vor intensifica implicarea în elaborarea unui răspuns comun faţă de riscurile emergente, cu accent deosebit asupra războiului hibrid, apărării cibernetice, securităţii energetice şi comunicării strategice. 

"Dată fiind complexitatea ameninţărilor şi provocărilor curente, vom susţine adâncirea cooperării NATO - UE", se mai spune în document. 

Semnatarii motivează această declaraţie, printre altele, în contextul necesităţii unei Alianţe Nord-Atlantice puternice, construite pe solidaritate, capabilă să răspundă eficient provocărilor şi ameninţărilor de securitate pe termen lung cu care se confruntă în Vecinătatea estică, sudică şi dincolo de aceste zone, a volatilităţii situaţiei globale de securitate şi caracterul imprevizibil al ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă întreaga comunitate transatlantică, reamintind că acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, inclusiv anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii, sprijinul acordat separatiştilor din Ucraina, precum şi activităţile militare ale Rusiei desfăşurate în vecinătate subminează arhitectura de securitate europeană. 

La reuniunea de la Bucureşti a participat şi secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow.