Dormi mai puţin de opt ore pe noapte ? Uite ce ţi se poate întâmpla

Când conştientul înce­tea­ză temporar să func­ţioneze, creierul prelu­crea­ză eveni­men­tele de peste zi. Printre altele, el transferă o serie de date din memoria de scurtă du­rată în cea de lungă du­rată, stabileşte conexiuni între informaţiile noi şi cele deja stocate şi chiar execută men­tal anumite succesiuni de miş­cări. Nu numai că învăţăm în somn, dar ne şi eli­berăm de "gu­noaiele din sinapse". Dintre numeroasele contacte între neuroni, care au luat naştere în timpul zilei, puţine ne sunt necesare pe termen lung. Pe cele inutile creierul le elimină sau măcar le estompează, scrie formula-as.ro.

Dacă nu dormi suficient rişti să te îngraşi

Cine se trezeşte noaptea şi dă iama în frigider nu face deloc  ceea ce îi cere corpul său. Dimpotrivă: în timp ce dormim, organismul reduce secreţia de grelină, hormonul responsabil pentru senzaţia noastră de foa­me. Tocmai de aceea, oamenii care obişnuiesc să doar­mă mai puţin de opt ore pe noapte riscă să acumuleze kilograme în plus.

Inima şi plămânii

Îndată după ce adormim, pulsul şi frecvenţa respi­ra­ţiei se reduc. Timp de aproximativ 90 de minute, or­ga­nismul se odihneşte în această stare de repaos. Apoi se produce o nouă activare cu durata de 10 până la 30 de minute, în cursul căreia visăm. După aceea, revenim la o altă fază de somn profund, mai liniştit. Această alternanţă se repetă întreaga noapte, de când închidem ochii, până la trezirea de dimineaţă.

Faringele

Relaxarea nocturnă a muşchilor poate face ca vălul palatin să devină flasc şi să vibreze în faringe. De aici pro­vine sforăitul, acele sunete ca de fierăstrău, ce îl aduc la disperare pe nenorocosul cu care împărţim pa­tul. Specialiştii apreciază că un bărbat din doi şi o femeie din cinci emit în somn zgo­mote care pot atinge intensitatea sonoră a unui ciocan pneumatic. Aceasta nu re­pre­zintă un pericol pentru persoana care sforăie, decât dacă musculatura din zona farin­gelui îşi pierde mereu tonusul, împiedicând pentru scurt timp pătrunderea aerului în căile respiratorii. În cazul când această pauză de respiraţie durează mai mult de zece secunde şi apare mai des de treizeci de ori într-un interval de şapte ore, medicii diagnosti­chează o "apnee nocturnă obstructivă", care ar trebui tra­tată, deoarece poate provoca, printre altele, hiper­tensiune şi dereglări ale ritmului cardiac.