Fost ministru german: Nu uitaţi de unde aţi plecat. Şi voi aţi fost imigranţi!

| 24 aug, 19:54

Noua criza umanitara desfasurata la granitele Europei ameninta ca, in paralel cu paralizia manifestata de oficialitati, sa reflecte si o lipsa a memoriei europenilor, considera fostul ministru de Externe al Germaniei, Joschka Fischer.

Intr-un editorial publicat pe portalul Project Syindicate, fostul ministru de Externe al Germaniei reflecta pe indelete asupra modului in care europenii au ales sa intoarca spatele dramelor traite de refugiatii veniti din Orientul Mijlociu si Africa.

Vreme de secole, continentul European a fost zguduit de razboaie, foamete si saracie. Impinsi din spate de aceste plagi sociale, milioane de europeni si-au gasit un camin in cele doua Americi sau in Australia, in cautarea unei vieti mai bune pentru ei si familiile lor.

Cu totii au fost, in acceptiunea moderna a termenului, imigranti economici, reaminteste fostul oficial.

Pe intreaga durata a secolului XX persecutia rasiala, opresiunea politica si ravagiile stranite de cele doua conflicte mondiale au fost principalele cauze ale migratiei.

Astazi insa, Uniunea Europeana este una dintre cele mai potente regiuni economice ale lumii.

De decenii bune, majoritatea europenilor traiesc in tari democratice, unde saracia si migratia intalnita in secolele trecute au devenit o amintire indepartata, daca nu chiar uitata.

Cu toateacestea, Europa este cuprinsa de un sentiment de spaima, nu in fata Rusiei, desi aceasta se extinde agresiv pe teritoriile vecine, ci in fata refugiatilor - cei mai saraci dintre saraci.

In timp ce Mediterana a inghitit anul acesta sute de ambarcatiuni umplute pana la refuz cu imigranti, voci ce amintesc de perioada Razboiului Rece cer impunerea unor masuri de izolare, deportare in masa sau ridicarea unor noi ziduri si bariere.

De-a lungul Europei, rasismul si xenofobia se afirma din ce in ce mai pregnant, cladind o baza solida pentru partidele nationaliste din spectrul politic al extremei de dreapta.

Este doar inceputul

Nu este o criza ajunsa la apogeu, ci doar inceputul acesteia, in contextul in care conditiile vitrege care ii fac pe acesti oameni sa isi paraseasca locurile natale se agraveaza constant.

Iar Uniunea Europeana, printre ai carei membri se numara state cu sisteme de protectie sociala performante, pare coplesita in fata fenomenului migratiei.

Paralizia aceasta ridica un risc important pentru UE, subliniaza Joschka Fischer.

Nimeni nu isi imagineaza cu seriozitate ca Grecia si Italia, doua tari si asa impovarate economic, pot face fata singure unui fenomen al migratiei la aceasta scara.

In schimb, multe state europene resping idea unui efort comun si imprima un curent care duce la erodarea treptata a solidaritatii pe care a fost create Uniunea, dand sansa aparitiei fortelor care pot duce la dezintegrarea acesteia.

Trei sunt cauzele care stau la baza continuei presiuni pe care Europa o resimte din partea refugiatilor, iar o a patra se poate adauga si ea in curand.

In prima faza de confruntam cu o continua maladie economica a tarilor din zona Balcanilor de Vest, cu razboiele civile din Orientul Mijlociu si cu cele din nordul Africii.

Intensificarea si extinderea razboiului din estul Ucrainei poate adauga pe nepusa masa cea de-a patra cauza.

Cu alte cuvinte, toti factorii care au generat acest fenomen au de a face cu crizele inradacinate din imediata vecinatate a Europei. Si cu toate acestea, Europa se declara neputincioasa in fata lor.

In mod clar, se intrevede necesitatea intaririi politicii de Securitate Externa a Uniunii Europene pentru a trata criza refugiatilor direct la sursa.

Un greseala mai evidenta decat cea a refuzului de a impune astfel de reforme pare cea a refuzului de a actiona, nu in ultimul rand pentru ca a creat un vid de legitimitate pe care formatiunile xenofobe il umplu acum cu mesaje populiste.

Tinand cont de slabiciunea maniferstata pe frontul politicii externe la nivel global, Europa poate avea doar un impact minor asupra crizelor din Orientul Mijlociu si Africa, desi chiar si aceasta influenta ar trebui folosita.

In schimb, situatia este cu totul alta in privinta tarilor din Balcanii de Vest.

Croatia este deja membru al Uniunii, Serbia si Muntenegru au dosarele de candidatura depuse, Albania si Macedonia sunt in curs de negociere a candidaturii, iar Bosnia-Hertegovina si Kosovo sunt potentiale candidate.

Crize ascunse

De ce Bruxellesul nu s-a arata mai activ in Balcani, prin implementarea unor proiecte de infrastructura si reforma a administratiei, ramane inca un secret bine pazit de Comisia Europeana si de statele membre.

Absurdul consta insa in faptul ca cetatenii statelor care aspira la statutul de membre UE sunt si ei inclusi in mareea aceasta a migrantilor, deoarece nu exista nicio procedura legala de imigratie in UE pentru ei.

Un caz special in reprezinta minoritatea roma, confruntata cu un larg sentiment de discriminare atat in tarile de origine, cat si in restul Europei.

Problema romilor este o problema pan-europeana, iar discriminarea lor se poate constitui intr-un imens scandal, daca UE si statele membre nu iau masuri pentru a remedia aceasta situatie.

Criza refugiatilor din vara aceasta scoata la iveala o alta criza a Europei: cea demografica, mai spune Fischer. Pe masura ce populatia de pe continent imbatraneste si scade, Europa are nevoie urgenta de imigranti.

In schimb, opozantii fenomenului migratiei refuza acest lucru de teama schimbarilor sociale.

Pe termen lung, politicienii europeni ar trebui sa le explice alegatorilor ca nu pot avea prosperitate economica si o protectie sociala ridicata atata vreme cat pensionarii se vor constitui intr-o povara pentru populatia activa din punct de vedere economic.

Forta de munca din Europa trebuie sa creasca si trebuie sa o faca intr-un ritm rapid, de aceea mentalitatea europenilor ar trebui sa se schimbe si sa vada in refugiati o sansa, nu o amenintare.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ