IMIGRANŢI ÎN ROMÂNIA: Cererea de protecţie e soluţionată în maxim 30 de zile. Cei mai mulţi solicitanţi sunt sirieni

| 28 aug, 16:31

România are cea mai scurtă perioadă, de 30 de zile, de soluţionare a unei cereri de protecţie internaţională, majoritatea celor care caută sprijin în ţara noastră fiind sirieni, transmite Agerpres.

 

Directorul adjunct al Centrului de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Bucureşti, Gheorghe Sofian, a explicat ce se întâmplă cu refugiaţii care ajung în România.

"În general, în România, cel puţin în regiunea Bucureşti, o mare parte dintre solicitanţii de azil intră în mod legal, dat fiind faptul că aici există o comunitate mai mare de străini, deci în principal intră legal. Dar intră şi ilegal. Cei din prima categorie intră pe baza unei vize acordate de statul român sau de către state membre.

Alţii cer azil pentru că, din motive obiective, nu pot să se întoarcă în ţara de origine.

"Cel mai elocvent caz este cel al cetăţenilor sirieni care, din cauza conflictului din ţara lor, nu mai doresc să se întoarcă acolo. Sirienii, în prezent, au dat cel mai mare număr de cereri de protecţie internaţională depuse în România. Siria este prima ţară ca număr de cereri de protecţie internaţională", arată Gheorghe Sofian.

El precizează că cei mai mulţi sirieni nu doresc să locuiască în Centrul din Capitală, mai ales că nu sunt obligaţi prin lege să locuiască în spaţiile oferite de IGI.

"Şi atunci, dacă au mijloace de întreţinere - ca şi comunitate, se ajută foarte bine între ei -, cei mai mulţi locuiesc în afara Centrului. Dar sunt o parte care sunt cazaţi şi în Centru, cei care nu au mijloace materiale", mai arată directorul adjunct al Centrului din Capitală.

Procedura de azil are o fază administrativă, în care se analizează cererea.

"România are cea mai scurtă perioadă, de 30 de zile, şi la sfârşitul acestor 30 de zile există o hotărâre. Există un ofiţer, anume desemnat, care se ocupă de fiecare caz în parte, iar în această perioadă se emite o hotărâre, prin care este informat solicitantul că a primit o formă de protecţie, şi atunci are posibilitatea să treacă în cea de-a doua etapă a procedurii, sau că cererea lui este respinsă, iar decizia poate s-o conteste la judecătorie", adaugă Gheorghe Sofian.

Când instanţa spune că nu are motive întemeiate să ceară o formă de protecţie, procedura se finalizează. Solicitantul are la dispoziţie 15 zile în care poate să părăsească voluntar teritoriul României. Li se emite o decizie de returnare, documentul administrativ care îi permite acestuia să iasă din ţara noastră în mod legal. Dacă nu o face, atunci se emit decizii de depistare, sunt luaţi în custodie publică şi îndepărtaţi sub escortă în ţara de origine.

Statutul de refugiat, explică reprezentantul IGI, se acordă în baza prevederilor din Legea 122 persoanelor care au invocat motive de persecuţie de ordin politic, apartenenţă la un grup religios, la un anumit grup social. Aceste persoane fie susţin că au fost persecutate în ţara de origine, fie că există acest risc acum dacă se întorc acasă.

"Cei care primesc protecţie subsidiară sunt cei care nu au motive pentru care să primească statut de refugiat şi li se acordă protecţie subsidiară pe considerentul că riscă să fie supuşi la acte de tortură, tratamente inumane sau degradante sau riscă pedeapsa cu moartea în cazul returnării în ţara de origine. Aceştia au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca un solicitant de protecţie internaţională, însă pentru cei care primesc protecţie subsidiară este mai dificil să călătorească în afara României", mai explică directorul adjunct al Centrului de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Bucureşti.

Ermina Mihai, purtător de cuvânt al IGI, a menţionat că o parte dintre imigranţi rămân în ţară, unde se integrează foarte bine, alţii aleg diferite ţări. După un an, solicitantul de azil, dacă rămâne în procedură, primeşte un CNP, care îi dă posibilitatea să îşi găsească un loc de muncă.

Trece şi printr-un program de acomodare culturală, scopul fiind familiarizarea cu obiceiurile, tradiţiile româneşti, cu respectarea identităţii lor culturale.

"Ne dorim ca, la finalizarea procedurii, ei să înceapă să participe la viaţa economică, la viaţa culturală a societăţii şi se reuşeşte. De exemplu, în primele şase luni din 2015 au fost aproximativ 176 de persoane care au participat la cursul de integrare. Ministerul Educaţiei pune la dispoziţie săli de clasă, există o anumită şcoală unde ei merg şi fac limba română, iar la finalizarea acestui proces, care durează un an de zile, ei sunt evaluaţi şi li se emite un certificat în baza căruia pot să se înscrie la şcoală, din anul următor, la clasa corespunzătoare nivelului - vorbim aici de copii", a arătat Ermina Mihai.

Faţă de ceilalţi migranţi, precum migrantul economic, refugiatul face parte dintr-o categorie vulnerabilă şi atunci el are nevoie de sprijin din toate punctele de vedere, subliniază purtătorul de cuvânt al IGI.

 

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ