Implicarea României în combaterea internațională a terorismului, un act de voință politică constantă

| 25 apr, 2013

Condamnarea unor astfel de acte de violență îndreptate împotriva cetățenilor europeni și americani este un semnal puternic, prin care se întăresc parteneriatele strategice și este demonstrată consecvența noastră în domeniul relațiilor internaționale.

Atacul terorist din Boston a transmis unde de șoc puternice pe plan internațional, lovind la baza certitudinii cetățenilor din Statele Unite și Europa că acțiunile din ultimii ani în domeniul combaterii terorismului le asigură siguranța în propriile țări.

Eforturile de identificare și prindere a suspecților în cazul atentatului, frații Dzhokhar și Tamerlan Tsarnaev, de origine cecenă, au reprezentat o oportunitate pentru Statele Unite și Rusia să-și întărească cooperarea în lupta împotriva terorismului. Acesta reprezintă un pas înainte important pentru securitatea comunității internaționale, deoarece exista necesitatea unei relații directe între SUA și Rusia în acest domeniu.

Este de asemenea o oportunitate interesantă pentru Rusia, în contextul în care SUA ar putea renunța la atitudinea foarte critică față de războiul dus în Cecenia. Deși este posibil ca evenimentul să fie exploatat pentru a fi promovate interesele strategice ale celor două țări, orice dovadă de cooperarea ruso-americană este importantă, ținând cont că în domeniul militar nu există multe puncte de consens diplomatic.

După atentatul din timpul Maratonului internațional din Boston, Victor Ponta a reacționat prompt, exprimându-și compasiunea și solidaritatea față de victimele atacului și familiile acestora. În același timp, premierul a retransmis mesajul privind relația dintre România și Statele Unite, cea de „aliați în fața unor dușmani comuni”.

Pe de altă parte, și președintele Traian Băsescu a transmis recent un mesaj de solidaritate omologului său francez, Francois Hollande, prin care a reiterat sprijinul României pentru Franța în contextul atacului terorist care a avut loc asupra Ambasadei Republicii Franceze din Tripoli.

În calitate de reprezentanți ai țării și principali vectori de mesaje în privința politicii externe, președintele și premierul întăresc poziția României ca partener al țărilor occidentale în lupta împotriva terorismului. Condamnarea unor astfel de acte de violență îndreptate împotriva cetățenilor europeni și americani este un semnal puternic, prin care se întăresc parteneriatele strategice și este demonstrată consecvența noastră în domeniul relațiilor internaționale.

După atacul terorist asupra Turnurilor Gemene din septembrie 2001, România s-a implicat activ în acțiunile NATO de combatere a terorismului internațional, uneori plătind prețul acestei decizii cu viețile soldaților care au plecat în misiune.

Deși aduce propriile beneficii, loialitatea față de partenerii internaționali este o povară grea pe umerii românilor. Din prezența României în teatrele de război din Afganistan și Irak au rezultat 23 de militari căzuți la datorie și 131 de militari români răniți. Totodată, din 2003, coaliția multinațională a pierdut circa 8.000 de soldați, majoritatea fiind cetățeni din Statele Unite și Marea Britanie. Așadar, efortul este unul comun.

Prin implicarea și seriozitatea de care a dat dovadă, România și-a câștigat un loc stabil în NATO la numai zece ani de când a semnat protocolul de aderare (26 martie 2003). Participarea la operațiunile NATO, KFOR și operațiunile din Afganistan, Irak și Libia nu a trecut neobservată, iar țara noastră a intrat sub protecția organizației internaționale.

O asemenea dovadă de protecție, dar care aduce în discuție propriile riscuri, este instalarea unor componente ale scutului antirachetă american pe teritoriul țării noastre, care are ca scop protejarea statelor membre NATO de un eventual atac nuclear din partea unor state precum Iran-ul, care nu au acces la arme balistice avansate.

Trebuie precizat că întreaga discuție despre protecția oferită de scut împotriva rachetelor rusești este una falsă – după cum a declarat recent și vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Tehnologia actuală permite armelor balistice avansate să penetreze un astfel de scut, iar acesta „nu mai este considerat o amenințare militară pentru Rusia, ci doar o problemă de natură politică și economică”.

Din păcate, această declarație vine după ce forțele militare ruse au perfecționat rachetele balistice intercontinentale de tip Bulava (în traducere „buzdugan”). Presa internațională a prezentat seria de teste a acestor arme începând cu anul 2010, dar nu multe publicații au anunțat că din 10 ianuarie 2013 acestea au fost puse în serviciu la bordul submarinelor rusești.

În acest context putem realiza cât de importantă este cooperarea dintre Statele Unite și Rusia pentru siguranța țării noastre și cât de valoros poate fi rolul țării noastre, de eventual mediator, în privința îmbunătățirii acestei relații. Un rol pe care premierul Victor Ponta și viitorul președinte al României vor trebui să-l împlinească cu succes.

Dar amenințările presante la adresa statului român sunt mai degrabă de natură neconvențională, asimetrică. În cadrul discursului ținut cu ocazia prezentării bilanțului SRI, șeful instituției, George Maior, a declarat că „există indicii că riscul terorismului este în creștere în România”, iar anul 2013 va avea un grad de risc de securitate ridicat.

Din fericire, atacurile teroriste din SUA și Libia nu s-au soldat cu victime cetățeni români, deși țara noastră a avut participanți la maratonul din Boston. Pe de altă parte, în conștiința colectivă încă rezonează știrea tragicului atac terorist de la In Amenas - Algeria, din ianuarie, când cinci cetățeni români au fost luați ostatici, doi dintre care au decedat.

La acea dată Guvernul a avut o reacție promptă și a organizat o celulă de criză care a gestionat bine situația. Desigur, au existat scăpări din cauza unei lipse de informații clare cu privire la starea de sănătate a cetățenilor români, dar aceste probleme au apărut din cauza lipsei de transparență de care a dat dovadă armata algeriană.

Așadar, una dintre principalele direcții pe care trebuie concentrate eforturile militare ale României trebuie să fie cea de combatere a terorismului. Dar pentru a ajunge la un nivel înalt de eficiență și pregătire în acest domeniu este nevoie de o bună finanțare și o viziune pe termen lung.

Se pare că voință pentru a fi operate aceste îmbunătățiri există.  Premierul Victor Ponta a declarat în repetate rânduri că dorește să realizeze o creștere constantă a bugetului Apărării până în 2016. De asemenea, el și-a exprimat intenția de a rezolva cât mai rapid probleme pe care le are în acest moment Armata română în ceea ce privește dotarea, fondurile necesare pentru pregătire, salariile și pensiile – lucru de care nu s-a mai preocupat nimeni în mod serios în ultimii ani.

Rămâne de văzut așadar dacă oficialii vor reuși să „onoreze” România cu o armată modernă, demnă și cu un loc privilegiat în comunitatea internațională și în NATO

Tag-uri:
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ