Kovesi s-a ținut de cuvânt: Ce DOCUMENTE a publicat în miezul nopții, pe site-ul DNA, după revocare

| 10 iul, 09:33

Direcția Națională Anticorupție a publicat bilanțul ultimilor 5 ani, la finalul mandatului Laurei Codruța Kovesi, datele arătând că în acest interval au fost trimiși în judecată 68 de demnitari, 37 fiind condamnați definitiv, fiind puse si sechestre de peste 2 miliarde de lei, relatează Știripesurse.ro.

"Prezentul document prezintă activitatea pe care am desfășurat-o pe perioada deținerii funcției de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție în perioada 15 mai 2013 – 05 iulie 2018.

În cadrul procedurilor de numire în funcție în mai 2013 și de reinvestire în funcție în luna mai 2016, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat și aprobat principalele măsuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel că acestea au fost implementate în cadrul activității manageriale și vor fi prezentate.
Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror șef au fost îndeplinite până în acest moment.
Direcția Națională Anticorupție a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă și care își îndeplinește rolul instituțional de a investiga cauze de corupție la nivel înalt și mediu.
În cei 5 ani de mandat a crescut anual numărul rechizitoriilor, numărul inculpaților trimiși în judecată, numărul demnitarilor investigați și a crescut valoarea măsurilor asiguratorii dispuse.
În ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 sentori și 1 membru al Parlamentului European.
Dintre aceștia au fost condamnați definitiv 37, după cum urmează: 9 miniștri și foști miniștri, 21 deputați, 6 senatori și 1 membru al Parlamentului European.
În aceeași perioadă de timp valoarea măsurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro.
Procentul de achitări s-a menținut la 10% fiind sub media europeană. Acest procent dovedește că am fost preocupați în mod permanent de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și de respectarea garanțiilor procesuale, aplicând legea în mod egal.
Câștigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcția Națională Anticorupție a aplicat legea în mod egal, nu a avut și nu are rețineri în a atinge vârful piramidei rețelelor de corupție, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate și indiferent de averea deținută de aceștia.
Direcția Națională Anticorupție a devenit un model în lupta anticorupție pentru mai multe țări din regiune.
În Raportul anticorupție al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.


CUPRINS

CAPITOLUL I Managementul organizațional
I.1. Măsuri organizatorice
I.2. Măsuri de natură funcțională
I.2.1. Monitorizarea activității curente de către procurorii cu funcții de conducere
I.2.2. Creșterea rigorii în activitatea de urmărire penală și a calității actelor întocmite în dosarele penale
I.2.3. Eficientizarea activității și creșterea calității în participarea procurorilor în ședințele de judecată

CAPITOLUL II Reflectarea în dinamica activității. Efecte cuantificabile

CAPITOLUL III Măsuri dispuse privind comunicarea cu mass media și creșterea transparenței în activitate

CAPITOLUL IV Conectarea la mediul internațional juridic
IV.1.Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție
IV.2. Participarea la activități internaționale anticorupție
IV.3. Activitatea în domeniul cooperării judiciare internaționale

CAPITOLUL V Contribuția la optimizarea cadrului legislativ

CAPITOLUL VI Demersuri pentru apărarea independenței procurorului

CAPITOLUL VII Măsuri pentru implementarea strategiilor naționale

CAPITOLUL VIII Distincții și premii


 

Capitolul I - Managementul organizațional

Principalele obiective propuse și aprobate de Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia investirii în funcție în mai 2013, au vizat:
• organizarea activității instituției pe criterii de eficiență;
• creșterea calității și a finalității judiciare;
• demersurile menite să susțină îndeplinirea, de către România, a obligațiilor asumate în plan comunitar în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției;
• măsurile pentru creșterea transparenței și îmbunătățirea comunicării cu publicul, societatea civilă și mass media.
Principalele obiective asumate la reinvestirea mandatului de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție și aprobate de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au vizat:
• asigurarea continuității și eficienței activității;
• creșterea calității în activitatea de urmărire penală;
• susținerea activă și profesionistă a cauzelor în fața instanței de judecată;
• recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă;
• îndeplinirea măsurilor stabilite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor României;
• identificarea soluțiilor de practică judiciară și unificarea procedurilor în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;
• identificarea impedimentelor de natură legislativă și formularea de propuneri pentru soluționarea acestora.
În cele ce urmează vor fi descrise măsurile care au fost dispuse pentru realizarea obiectivelor propuse, modul în care aceste măsuri au fost implementate și rezultatele cuantificabile care demonstrează îndeplinirea obiectivelor.

I.1. Măsuri organizatorice

Măsurile organizatorice au constat în principal în reorganizarea și eficientizarea activității Direcției Naționale Anticorupție.
Aceste măsuri au presupus redistribuirea de posturi vacante la structurile mai încărcate în funcție de volumul de muncă și gradul de încărcare al procurorilor cu dosare. În acest fel s-a reușit suplimentarea numărului de procurori și polițiști la structurile cu cea mai mare încărcătură de dosare pe procurori.
Totodată, au fost efectuate demersuri pentru mărirea schemelor de personal și ocuparea ulterioară a acestora.
A fost monitorizată în mod permanent situația posturilor raportat la volumul de muncă, fiind efectuate modificări în structura de personal atunci când au existat structuri cu un volum de muncă mai mare.
În perioada exercitării mandatului de procuror șef schema de personal a fost majorată cu:
- 50 posturi procurori1;
- 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară2;
- 10 posturi specialiști3;
- 25 posturi de specialist antifraudă4;
- 10 posturi grefieri5.
• Evaluările anuale efectuate au relevat faptul că s-a impus o suplimentare a schemelor de personal din cauza creșterii constante a volumului de activitate al direcției în ultimii 4 ani.
• Mai mult, declararea neconstituțională a unor dispoziții din Codul de procedură penală6 a determinat creșterea volumului de activitate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza judecății.
Aceste măsuri privind schema de personal au avut în vedere eficientizarea activității și organizarea structurilor interne raportat la prioritățile stabilite în activitate.
Prin reorganizarea dispusă în anul 2014 au fost realizate o serie de măsuri care au dus la creșterea eficienței și calității activității până în prezent:
• desființarea unor birouri și redistribuirea posturilor la structura centrală, precum și redistribuirea unor posturi de la structurile neoperative la cele operative; astfel s-a majorat schema de personal la structura centrală cu 10 posturi de procuror, 12 posturi de polițiști și 1 post de specialist; această măsură a avut ca rezultat scăderea încărcăturii de dosare pe fiecare procuror și asigurarea ritmicității și operativității în soluționarea cauzelor în cele două secții operative ale structurii centrale;
• înființarea în cadrul Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a două birouri: Biroul de combatere a infracțiunilor comise în legătură cu achizițiile publice în subordinea Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze privind infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și Biroul de combatere a infracțiunilor care aduc prejudicii bugetului public în subordinea Serviciului de combatere a macrocriminalității economico – financiare; această măsură a avut ca efect creșterea eficienței în activitatea de urmărire penală mai ales în domeniile prioritare stabilite anual în raportul de activitate ( programul de activitate);
• mutarea Serviciului Specialiști din subordinea Secției Judiciare penale a permis ca acest serviciu să fie coordonat și controlat de un procuror șef adjunct ceea ce a permis o verificare riguroasă a modului în care specialiștii își desfășoară activitatea și din perspectiva activității care vizează faza de urmărire penală. A fost asigurată în acest fel o repartizare judicioasă a ordonanțelor emise de procurori în funcție de gradul de încărcare al specialiștilor, de specializarea acestora, precum și de prioritățile în soluționarea cauzelor vechi.
Urmare a acestei reorganizări un număr de 10 posturi de procuror, 12 posturi de polițiști și 1 post de specialist au fost redistribuite de la structurile teritoriale la secțiile din structura centrală care se confruntau cu cel mai mare deficit de personal raportat la volumul de muncă.
Cele 50 de posturi de procurori obținute în plus au fost repartizate structurilor teritoriale și secțiilor din cadrul structurii centrale, ceea ce a dus la o echilibrare a volumului de muncă, creșterea eficienței și a operativității.
Întrucât schema de personal s-a majorat cu 25 de specialiști, a fost înființat Compartimentul specialiști antifraudă în cadrul Serviciului specialiști.
În vederea recuperării eficiente a pagubelor produse prin comiterea de infracțiuni și folosirea instituției confiscării extinse, la data de 1 septembrie 2015 a fost operaționalizat Compartimentul de investigații financiare în care funcționează 5 ofițeri de poliție specializați în investigații financiare, iar la serviciile teritoriale există câte un ofițer cu atribuții în identificarea și sechestrarea bunurilor.
Rațiunea înființării acestui compartiment a fost creșterea gradului de recuperare a sumelor pentru care se dispune confiscarea extinsă, confiscarea specială și repararea prejudiciului, priorități stabilite atât în proiectul managerial, în rapoartele de activitate ale direcției dar și în Strategia Națională Anticorupție.
Activitatea compartimentului vizează în special efectuarea investigațiilor financiare în cauzele complexe, pe baza solicitării procurorilor care efectuează urmărirea penală în aceste cauze, pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a solicita confiscarea extinsă.
Eficiența înființării și operaționalizării acestui compartiment, precum și stabilirea ca prioritate a recuperării prejudiciilor și aplicarea confiscării extinse se reflectă în datele statistice ale anului 2016, când au fost instituite măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, fiind cea mai mare valoare a măsurilor asiguratorii dispuse de la înființarea instituției.

În vederea eficientizării activității judiciare la nivelul Direcției Naționale Anticorupție a fost reorganizată Secția judiciară penală și majorată schema de personal fiind în prezent prevăzute 29 de posturi.
Având în vedere creșterea volumului de activitate a procurorilor Secției judiciare penale ca urmare a modificărilor legislative, creșterea numărului de trimiteri în judecată în fiecare an, necesitatea coordonării mai eficiente a activității, precum și exigența respectării principiului specializării procurorului și a principiului continuității, în cadrul Secției judiciare penale au fost înființate 3 servicii și un birou:
- Serviciul de reprezentare la Înalta Curte de Casație și Justiție I ;
- Serviciul de reprezentare la Înalta Curte de Casație și Justiție II;
- Serviciul de reprezentare la alte instanțe;
- Biroul de reprezentare la alte instanțe.
Această reorganizare a făcut posibilă asigurarea continuității participării în ședințele de judecată ale procurorului de ședință, precum și o mai bună și eficientă asigurare a pregătirii ședințelor de judecatăde către procurorii care desfășoară activitatea judiciară.
Totodată, în ședințele de analiză săptămânale s-au discutat problemele de practică judiciară la fiecare dintre instanțe, ceea ce a permis o cunoaștere mai profundă și clară a practicii judiciare în cauzele în care se judecă la fond sau în apel.
Această organizare a permis și procurorilor cu funcții de conducere să evalueze săptămânal modul în care procurorii pregătesc ședințele de judecată. De asemenea, a permis o mai bună planificare, pe criterii obiective a ședințelor de judecată la nivelul fiecărei instanțe ceea ce a avut ca efect imediat o mai bună cunoaștere a cauzelor, creșterea calității concluziilor scrise sau a sau motivările de apeluri, precum și posibilitatea de a unifica procedura în interiorul direcției.
În implementarea acestor măsuri de reorganizare, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat în mod operativ și complet propunerile/modificările la structura de personal a Direcției Naționale Anticorupție.

I.2. Măsuri de natură funcțională

Principalele măsuri de natură funcțională dispuse pentru buna organizare și funcționare a direcției au fost dispuse prin rapoartele de activitate întocmite anual în care au fost stabilite măsuri, termene de implementare și persoanele responsabile. S-a monitorizat permanent implementarea acestor măsuri și modul în care s-au respectat obiectivele fixate.
Pe baza analizelor datelor statistice și a măsurilor stabilite în Strategia Națională Anticorupție, au fost stabilite prioritățile Direcției Naționale Anticorupție7.
Aceste priorități au vizat în principal combaterea unor categorii de infracțiuni cu grad ridicat de incidență și periculozitate socială, precum și alte măsuri pentru optimizarea activității:
• combaterea corupției în administrația publică locală și centrală,
• combaterea corupției în achiziții publice și retrocedări,
• combaterea fraudei în utilizarea fondurilor din bugetul național și european,
• instituirea măsurilor asiguratorii și aplicarea confiscării extinse,
• soluționarea cu operativitate a cauzelor;
• unificarea practicii în interiorul Direcției Naționale Anticorupție;
• aprofundarea unor instrumente internaționale și bune practici, prin accesarea de programe cu finanțare U.E. pentru realizarea unor acțiuni comune cu parteneri instituționali;
•conectarea permanentă la mediul internațional juridic în domeniul combaterii corupției.

Principalele măsuri manageriale dispuse pentru realizarea atribuțiilor au vizat:
• monitorizarea activității curente de către procurorii cu funcții de conducere;
• creșterea rigorii în activitatea de urmărire penală și îmbunătățirea calității actelor întocmite în dosarele penale;
• eficientizarea activității și creșterea calității în participarea procurorilor în ședințele de judecată;

• I.2.1. Monitorizarea activității curente de către procurorii cu funcții de conducere

• S-au dispus controale operative sau tematice care au vizat:
• modul de înregistrare a sesizărilor și circuitul actelor de urmărire penală;
• verificarea cauzelor aflate în lucru la procuror mai vechi de 1 an de la data sesizării;
• verificarea dosarelor în care s-a început urmărirea penală de mai mult de 1 an de zile și nu au fost soluționate;
• verificarea cauzelor aflate în lucru la procuror în care s-au dispus măsuri preventive;
• verificarea cauzelor aflate în lucru la procuror având ca obiect sesizări ale Curții de Conturi a României;
• verificarea modului în care sunt respectate dispozițiile codului de procedură penală privind administrarea probelor (art.97 - 191);
• alte controale punctuale (cu privire la aspecte apărute în articole de presă).
În urma întocmirii de către procurorii șefi adjuncți/procurorii șefi secție a informărilor privind cele constatate s-au dispus măsuri de soluționare cu celeritate a cauzelor, s-au fixat termene de soluționare, s-au dispus măsuri de monitorizare a acestor cauze și s-a dispus de către procurorul șef reluarea controalelor după 6 luni și monitorizarea permanentă a acestor cauze.
Totodată, problemele identificate în urma acestor controale au fost prelucrate cu toți procurorii șefi de structuri ai direcției și cu procurorii cu funcții de execuție la ședințele organizate de conducerea direcției.

I.2.2. Creșterea rigorii în activitatea de urmărire penală și îmbunătățirea calității actelor întocmite în dosarele penale

Măsurile privind creșterea calității în activitatea de urmărire penală au vizat verificările de legalitate prevăzute de lege și diseminarea unor note de studiu sau soluții de practică judiciară, mai ales în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor noilor coduri.
Au fost efectuate ședințe săptămânale de analiză a soluțiilor dispuse de instanțele de judecată în vederea identificării practicii judiciare relevante în domeniul investigațiilor de corupție sau conexe faptelor de corupție.
S-a dispus analiza soluțiilor pronunțate în dosarele întocmite de structurile teritoriale în ședințe de analiză săptămânală a soluțiilor, pentru a cunoaște în acest fel toată practica națională a instanțelor de judecată pe cauzele direcției.
Au fost prelucrate și transmise tuturor procurorilor, în mod regulat, soluțiile de practică judiciară discutate în cadrul ședințelor săptămânale de analiză a soluțiilor.
Totodată, au fost analizate soluțiile dispuse în cauzele care au avut ca finalitate încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru a putea stabili criterii legale și predictibile pentru procurorii de la urmărire penală în aplicarea acestor dispoziții, dar și pentru unificarea practicii în interiorul Direcției Naționale Anticorupție.
A fost creată o aplicație electronică internă în care au fost incluși toți procurorii direcției ceea ce a permis un dialog inter activ între procurori, diseminarea tuturor soluțiilor de practică relevante, precum și a problemelor discutate în cadrul ședințelor de analiză a soluțiilor.
Au fost diseminate săptămânal procurorilor anchetatori modalitatea de rezolvare a excepțiilor invocate în faza de judecată pentru a preveni eventuale vicii de procedură, precum și soluții de practică judiciară ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sau ale celorlalte instanțe pentru a putea fi unificată practica judiciară în cazurile investigate de direcție.
Mai mult, s-au emis ordine sau s-au aprobat și trimis note/informări către toate structurile Direcției Naționale Anticorupție atunci când au fost identificate situații de practică neunitară în cadrul direcției.
S-au făcut analize periodice ale soluțiilor de restituire sau achitare care au fost prezentate procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în vederea îmbunătățirii activității, acestea fiind discutate în cadrul ședințelor organizate cu procurorii șefi și procurorii cu funcții de execuție.
Pentru cunoașterea în timp real a cauzelor aflate în lucru și pentru unificarea practicii în interiorul Direcției Naționale Anticorupție a fost constituită o biblioteca virtuală și baze de date în cadrul rețelei interne a Direcției Naționale Anticorupție (Intranet) care permite cunoașterea cauzelor în lucru la procurori în timp real, unificarea practicilor în cadrul direcției, precum și creșterea calității activității.
Astfel:
• s-a creat un director în rețeaua internă a Direcției Naționale Anticorupție în care se găsesc modele pentru principalele acte procesuale efectuate în cursul urmăririi penale, personalizate pentru activitatea direcției pentru a fi folosite de către procurori;
• a fost creată aplicația de ”Rechizitorii” – este o aplicație web care permite introducerea rechizitoriilor și a acordurilor de recunoaștere a vinovăției în format PDF. Aplicația contribuie la studierea tuturor rechizitoriilor direcției în funcție de obiectul faptei investigate și la unificarea criteriilor obiective pe baza cărora se încheie acordurile de recunoaștere a vinovăției și unificarea practicii în interiorul direcției;
• a fost creată aplicația ”Lucrări și dosare privind infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene” – este o aplicație web în care se încarcă date referitoare la dosare și lucrări privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
• a fost dezvoltată aplicația ”Dosare penale DNA” – este o aplicație care funcționează și a fost constituită în baza art. 3 lit. f din OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Aplicația permite introducerea, actualizarea datelor privind dosarele penale de la data înregistrării acestora până la soluționarea lor. Totodată aplicația permite generarea datelor necesare completării formularelor statistice semestriale. Aplicația asigură o evidență actualizată în permanență a datelor privind dosarele de urmărire penală;
• a fost creată în 2016 aplicația ”Dosare Penale DNA - Achiziții publice” și conține dosare penale privind fraude în achiziții publice cu date despre dosarele înregistrateși soluționate în materia achizițiilor publice;
• s-a implementat în anul 2016 aplicația Secției Judiciare Penale „Hotărâri definitive DNA” și conține date necesare efectuării de statistici privind hotărârile definitive pronunțate în instanță;
• s-a implementat în anul 2017 aplicația Secției Judiciare Penale „Hotărâri nedefinitive DNA” și conține date necesare efectuării de statistici privind hotărârile nedefinitive pronunțate în instanță;
• s-a proiectat în anul 2016 și s-a implementat în 2017 aplicația Secției Judiciare Penale „Cauze pe rolul instanțelor” care este destinată constituirii unei evidențe privind dosarele DNA aflate pe rolul instanțelor de judecată.
• s-a implementat aplicația SAE – Sistem de arhivare electronică a documentelor privind dosare penale soluționate și lucrări de judiciar;
• s-a actualizat permanent aplicația Eurolex pentru consultarea legislației și jurisprudenței naționale și comunitare.
Totodată, sunt disponibile în biblioteca virtuală documente necesare pentru îmbunătățirea calității activității sau pregătirea profesională:
- circulare interne privind difuzarea diferitelor ordine cu caracter normativ de interes general in cadrul direcției;
- decizii ale Curții Constituționale;
- lucrări cu caracter juridic elaborate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții;
- analize și studii elaborate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii,
- recursuri în interesul legii in materie penala și civilă și Index titluri de cărți existente in Biblioteca DNA;
- ghiduri si proceduri privind asistența judiciară internațională;
- legislația anticorupție din Romania în limbi străine;
- legislație străină anticorupție in limba română;
- rapoarte întocmite de reprezentanții DNA cu ocazia participării la evenimente in străinătate;
- rapoarte si documentație utile activității de urmărire penală

I.2.3. Eficientizarea activității și creșterea calității în participarea procurorilor în ședințele de judecată

Ca urmare a creșterii consistente a numărului de rechizitorii, dar și a intrării în vigoare a noilor coduri și a pronunțării unor decizii de neconstituționalitate a unor dispoziții din noul Cod de procedură penală, activitatea în sectorul judiciar s-a intensificat considerabil. De exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public și oralitatea procedurii desfășurate în camera preliminară a determinat creșterea semnificativă, cu peste 40%, a numărului de participări în ședințele de judecată pentru procurorii din cadrul Secției judiciare penale după publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
A fost reorganizat modul de desemnare și planificare al procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție în vederea participării la ședințele de judecată și s-a avut în vedere regula planificării procurorilor în funcție de principiul repartizării echilibrate a cauzelor în raport de complexitatea acestora și respectarea principiului continuității în cauzele deduse judecății.
Totodată, s-a majorat și schema de personal a Secției judiciare penală la un număr de 29 de procurori, iar activitatea secției a fost reorganizată în funcție de volumul și numărul ședințelor de judecată ale instanțelor.
Astfel, procurorii din structura centrală au fost repartizați pe servicii/birouri în funcție de instanțele de judecată la care participă: Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și tribunale.
În acest fel, s-a asigurat:
• respectarea principiului continuității;
• însușirea mai eficientă a practicii judiciare a instanțelor de judecată;
• o mai bună și temeinică pregătire a ședințelor de judecată;
• monitorizarea permanentă a cursului dosarului în faza de judecată pentru a putea exista un dialog permanent cu procurorul de caz;
• posibilitatea pregătirii unor cereri scrise privind administrarea probelor și verificarea dispozițiilor instanțelor dispuse prin fiecare încheiere;
• posibilitatea de a pregăti concluzii scrise în fiecare cauză aflată pe rolul instanțelor.

Au fost efectuate ședințe săptămânale de analiza a soluțiilor în prezența procurorului șef al direcției în urma cărora au fost identificate soluții de practică judiciară ce au fost diseminate procurorilor de urmărire penală, precum și diferite probleme de aplicare neunitară a legii în cadrul structurilor direcției.
S-a dispus transmiterea în format electronic a tuturor soluțiilor definitive discutate în ședințele de analiză a soluțiilor instanțelor de judecată către toți procurorii direcției pentru a putea fi folosite ca repere jurisprudențiale în activitate.

CAPITOLUL II - Reflectarea în dinamica activității. Efecte cuantificabile

Conturarea acestor măsuri și evoluțiile din ultimii doi ani demonstrează o transformare radicală a activității procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, o schimbare de esență spre pro-activitate, eficiență și fermitate, abordare a cărei implementare a fost apreciată în mod constant și în evaluările experților europeni.
Orientarea activității prin perspectiva priorităților stabilite și prin măsurile organizatorice și funcționale dispuse a determinat o creștere semnificativă și constantă a numărului de inculpați trimiși în judecată, precum și a celor condamnați pentru infracțiuni de corupție.
Datele statistice relevă că parametrii de eficiență în activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție s-au îmbunătățit considerabil de la preluarea mandatului în anul 2013 și până în prezent.
Pentru a evidenția în mod sintetic și clar aceste creșteri ale indicatorilor de cantitate și calitate voi efectua o analiză comparativă a datelor statistice.
Numărul rechizitoriilor a crescut în fiecare an8. Spre exemplu, în anul 2016 a fost o creștere a numărului de rechizitorii cu 72 % față de 2012.

Numărul inculpaților trimiși în judecată a crescut în fiecare an.

Măsurile privind operaționalizarea Compartimentului de investigații financiare și stabilirea ca prioritate în activitate în fiecare an a recuperării prejudiciilor și aplicării confiscării extinse au dus la instituirea unor măsuri asiguratorii din ce în ce mai mari.
În ultimii 5 ani valoarea măsurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro. Spre exemplu, în anul 2016 s-au instituit măsuri asiguratorii de peste jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înființarea instituției. Tot în anul 2016, Direcția Națională Anticorupție a reușit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăți situate în Saint Tropez – Franța până la concurența sumei de 5.066.300 EURO. Totodată, s-a instituit măsura sechestrului și cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurența sumei de 534 310 EURO. Au fost formulate și solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveția și Germania până la concurența sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro.

Măsurile dispuse au dus la menținerea procentului de achitări față de anul 2012, fiind în ultimii ani de aproximativ 10%.

Aceste date arată eficiența și independența cu care s-a acționat, iar investigarea cauzelor de corupție la nivel înalt a fost obiectivă, indiferent de funcția administrativă sau politică deținută de persoana vizată.
Este relevant de amintit că anchetele Direcției Naționale Anticorupție au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăților, fraude în achiziții publice în administrația publică, în sănătate, educație, infrastructură, fapte de corupție în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat.
Într-un singur dosar, intervenția procurorilor DNA a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA9. În alt dosar, intervenția procurorilor DNA a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro10. În alt dosar, privind o companie cu capital majoritar de stat, intervenția procurorilor DNA a preîntâmpinat producerea unui prejudiciu de peste 175 milioane de lei, aproape dublul întregului buget al DNA11.

CAPITOLUL III - Măsuri dispuse privind comunicarea cu mass media și creșterea transparenței în activitate

Respectarea exigențelor de transparență a fost un obiectiv prioritar al activității de comunicare publică desfășurată, fiind dispuse măsuri organizatorice referitoare la creșterea transparenței în activitatea structurii centrale a direcției, liberul acces la informații de interes public (Legea nr.544/2001).
Investigațiile penale desfășurate de către Direcția Națională Anticorupție au atras în mod constant atenția opiniei publice. Dosarele având ca obiect fapte de corupție la nivel înalt au determinat un interes major din partea reprezentanților din mass media din România, dar și a celor din străinătate, în special din spațiul Uniunii Europene.
Direcția Națională Anticorupție a răspuns acestui interes public prin asigurarea unei informări prompte și corecte, bazată pe o practică de comunicare consolidată în timp. Respectarea principiului transparenței, al predictibilității și al informării nediscriminatorii au rămas obiective prioritare ale activității de comunicare desfășurate de instituție.
Comunicarea publică a DNA este adaptată caracteristicilor activităților de urmărire penală care impun limite determinate de respectarea drepturilor fundamentale recunoscute de legislația internă și internațională (prezumția de nevinovăție, protecția vieții private, asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale).
Site-ul instituției www.pna.ro disponibil în limba română și engleză, a reprezentat modalitatea prin care opinia publică a fost informată, în mod direct, asupra rezultatelor investigațiilor desfășurate de Direcția Națională Anticorupție și oferă acces public la date precum:
• comunicate presă pentru dosare aflate în curs de urmărire penală sau finalizate;
• comunicate privind condamnări definitive în dosarele direcției;
• comunicate privind hotărâri penale definitive în cauze de corupție;
• date statistice anuale precum si evenimente de cooperare internațională.

Au fost emise comunicate oficiale (unele traduse în limba engleză) precum și răspunsuri la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Au fost dispuse și alte măsuri pentru creșterea transparenței în activitate prin:
• organizarea de vizite de studiu și prezentări auditorilor de justiție de la Institutul Național al Magistraturii, stagiarilor din Programul de Intership al Guvernului României, studenților de la diverse facultăți sau elevi de liceu pentru practică sau prezentări. În cadrul acestor sesiuni auditorii de justiție, studenții și elevii au beneficiat de activități de prezentare a instituției, studii de caz, elemente de comunicare publică si prezentare a activității judiciare. Au fost efectuate și vizite la licee din București în cadrul programului pilot ”Educație pentru justiție și democrație”.
• participarea la efectuarea de studii sau analize prin aprobarea organizării unor sesiuni de interviuri sau discuții cu procurorii DNA. În acest sens exemplificăm participarea pentru derularea unui demers sistematic de analiză a activității Direcției Naționale Anticorupție în urma căruia s-a întocmit Indexul Sustenabilității DNA în anul 2014 și 2015 de către Centrul Român de Politici Europene. În același sens, în 2017 s-a colaborat cu Asociația Școlilor de asistență socială din România pentru contribuții cadrul proiectului Towards Pre Trial Detention pentru elaborarea unei analize privind diferitele practici din unele jurisdicții din Europa în domeniul aplicării arestului preventiv și a alternativelor la acesta;
• a fost organizată anual ”Ziua porților deschise, prin vizite ale unor studenți sau elevi la sediul direcției;
• participarea procurorilor direcției la seminarii și conferințe interne și internaționale unde au prezentat rezultatele activității direcției sau cazuri instrumentate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

CAPITOLUL IV - Conectarea la mediul internațional juridic

Direcția Națională Anticorupție este considerată un model de bune practici la nivel european, datorită rezultatelor obținute în ultimii ani, precum și datorită evaluărilor pozitive ale instituțiilor europene12.
Direcția Națională Anticorupție este considerată un model de bune practici la nivel european, datorită rezultatelor obținute în ultimii ani, precum și datorită evaluărilor pozitive ale instituțiilor europene. Acest standard demonstrează că este o instituție matură și își îndeplinește rolul independent de provocările de moment.
Pentru realizarea rolului și misiunii specifice ale Direcției Naționale Anticorupție în plan internațional s-a urmărit îndeplinirea următoarelor direcții principale de acțiune:
• crearea condițiilor necesare desfășurării în bune condiții a activităților de asistență judiciară internațională și dezvoltarea relațiilor de cooperare cu instituții similare din alte state;
• urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor obținute de România;
• continuarea activității desfășurate de DNA în cadrul grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție;
• desfășurarea activităților de asistență judiciară internațională;
• implicarea DNA în activități de evaluare și monitorizare a implementării standardelor internaționale în materia luptei împotriva corupției în alte țări, activități desfășurate la nivelul unor organizații europene și internaționale;
•implicarea DNA în activitățile desfășurate de rețelele internaționale ale autorităților anticorupție din care face parte și Direcția Națională Anticorupție;
• implementarea și monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană, al căror beneficiar direct este Direcția Națională Anticorupție;
• desfășurarea activităților de training specializat pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție, în parteneriat cu alte organizații;
• oferirea de asistență tehnică și training anticorupție procurorilor din alte state.

IV.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție

S-a urmărit implementarea de către Direcția Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în continuare în cadrul Condiționalității 3 a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”.
În acest sens, s-a participat la toate reuniunile cu experții UE în cadrul misiunilor MCV având ca temă progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare și au fost redactate periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei, prin intermediul Ministerului Justiției13.
Ca și în anii precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, în ceea ce privește competențele sale, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeaproape și în cursul anului 2016 menținerea și creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității personalului operativ al direcției, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupție și aducerea la îndeplinire a competențelor procurorului în faza de judecată. Măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în acest context au fost descrise în capitolul anterior.
În plus, au fost dispuse și următoarele măsuri complementare:
• formularea de propuneri de modificare a pachetului de legi privind sistemul judiciar, de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală ca urmare a adoptării de către Curtea Constituțională a unor decizii de neconstituționalitate;
• transmiterea acestor propuneri către Ministerul Justiției și CSM;
• participarea la grupul de lucru constituit de Ministerul Justiției pentru elaborarea regulamentului și procedurilor operaționale ale nou înființatei Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;
• participarea regulată a Direcției Naționale Anticorupție la activitățile grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție.

Eficiența activității desfășurate de Direcția Națională Anticorupție în perioada mai 2013– iulie 2018, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, au fost monitorizate de experții Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în rapoartele publicate în fiecare an, după cum urmează:
• Raportul al Comisiei către parlamentul European și Consiliu din data de 27 ianuarie 2016 privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare14;
„Bilanțul de activitate al instituțiilor implicate în combaterea corupției la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare și soluționări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă și funcționari publici de nivel înalt. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a raportat o creștere a numărului de sesizări din partea populației: acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituție, care este evidențiată și de sondajele de opinie.(..) În cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari.
De asemenea, DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane EUR.(..).
Rezultatele obținute de principalele instituții judiciare și de integritate în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt sunt în continuare impresionante.”

• Raportul al Comisiei către parlamentul European și Consiliu din data de 25 ianuarie 2017 privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare15 ;
”Rapoartele MCV au putut reflecta de-a lungul anilor un bilanț cu un caracter pozitiv în creștere constantă în ceea ce privește cercetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt și pronunțarea de hotărâri în astfel de cazuri, cu o clară accelerare după anul 2011. Din 2013, bilanțul instituțiilor implicate în cercetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt și în pronunțarea de hotărâri în astfel de cazuri a fost solid, conducând în mod regulat la punerea în mișcare a acțiunii penale și încheierea de cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri. Direcția Națională Anticorupție investighează un număr mare de cazuri și trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și înalt, iar Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel pronunță condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupție la nivel mediu și înalt. De asemenea, s-a înregistrat o tendință puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de corupție. Bilanțul acestora, care s-a menținut constant în 2016, este un semn de independență și profesionalism al instituțiilor judiciare.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au înregistrat un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt. Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză…Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție.”

• Raportul GRECO (Grupul de state contra corupției din cadrul Consiliului Europei) - „Runda a patra de evaluare. Prevenirea corupției cu privire la membrii parlamentului, judecători și procurori” au fost evidențiate rezultatele obținute de Direcția Națională Anticorupție în combaterea corupției la nivel înalt16 :
„În același timp, organele de justiție penală - mai ales Direcția Națională Anticorupție, parte a Ministerului Public – demonstrează o hotărâre fără precedent de a combate infracțiunile legate de corupție care afectează instituțiile publice.”

• Raportul anticorupție al Uniunii Europene17 a prezentat Direcția Națională Anticorupție ca unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul întregii uniuni, fiind menționat atât numărul mare de inculpați trimiși în judecată, cât și procentajul remarcabil de condamnări dispuse de instanțe.

IV.2. Participarea la activități internaționale anticorupție

S-a asigurat participarea Direcției Naționale Anticorupție ca partener activ în cadrul activităților desfășurate de organizațiile internaționale, precum Consiliul Europei, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare sau Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare OECD, de organizațiile și rețelele internaționale anticorupție.
Această participare a vizat promovarea cooperării, a schimbului de informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în vederea îmbunătățirii legislației și practicilor investigative anticorupție în diferite state.
Calitatea și utilitatea participării Direcției Naționale Anticorupție la aceste activități internaționale a fost recunoscută de aceste organizații prin invitarea în mod constant a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție la desfășurarea unor activități de expert anticorupție.
O componentă importantă a acestei activități a constat în oferirea de expertiză anticorupție parchetelor și autorităților anticorupție din alte țări.
În ultimii 5 ani a sporit interesul acordat de parchete și autorități anticorupție mai recent create din alte state din Europa și din afara Europei față de expertiza anticorupție pe care o poate oferi Direcția Națională Anticorupție, astfel că procurorii direcției au participat în calitate de expert la diverse misiuni în cadrul programelor și proiectelor internaționale sau participarea la conferințe internaționale pentru a susține prezentări privind modelul instituțional al direcției și/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracțiunilor de corupție și asimilate.
Au fost de asemenea organizate unele vizite de studiu și întâlniri de lucru, la sediul direcției cu reprezentanții unor autorități judiciare și anticorupție străine. În același timp, procurorii direcției au participat la activități de training și schimb de experiență organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor judiciare.
În acest sens, procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști ai direcției au participat la conferințe internaționale, reuniuni și seminare anticorupție organizate de: Academia de Drept European - ERA, Instrumentul Comisiei Europene pentru Asistență Tehnică și Schimb de Informații TAIEX, OECD, PNUD, Comisia Europeană, Consiliul Europei, etc., susținând prezentări pe baza cazuisticii direcției și participând activ la dezbateri.
Direcție Națională Anticorupție a avut o participare intensă la activitățile desfășurate de rețelele și organismele anticorupție din care face parte, în principal:
• EPAC/EACN (Rețeaua Europeană a Autorităților Anticorupție) din conducerea căreia face parte – prin organizarea la București a unui Grup de lucru privind corupția în sectorul sănătate, prin participarea la celelalte activități ale rețelei, inclusiv la Conferința Anuală și Adunarea Generală e la Riga și Viena;
• OECD / ACN (Rețeaua Anti-Corupție a OECD pentru Europa de Est și Asia Centrală) și Rețeaua Investigatorilor Anticorupție creată de această organizație, la conducerea căreia se află un procuror DNA – prin participarea la activitățile de evaluare si expertiză anticorupție, de training și furnizare de expertiză desfășurate în cadrul ACN;
• Consiliul Europei/GRECO (Grupul Statelor împotriva corupției), un procuror DNA făcând parte din delegația națională la GRECO – prin participarea la activitățile de evaluare a standardelor anticorupție a statelor membre.

IV.3. Activitatea în domeniul cooperării judiciare internaționale

Prin Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state s-a realizat o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice cu privire la îndeplinirea formalităților de solicitare, cereri de asistență judiciară internațională active și pasive.
Măsurile de cooperare internațională au vizat și încheierea unor memorandumuri de cooperare cu instituții similare din străinătate.
Direcția Națională Anticorupție a semnat în luna decembrie 2014 un protocol de colaborare cu Vicepreședinția Integritate (INT) a Băncii Mondiale, conform căruia, cele două părți se angajează să coopereze și să se consulte reciproc pe probleme de interes comun cum ar fi:
- furnizarea reciprocă de informații relevante pentru identificarea, fundamentarea și prevenirea cazurilor de fraudă și corupție;
- desemnarea unor puncte de contact pentru facilitarea și transmiterea eficientă și confidențială a informațiilor;
- organizarea de întâlniri periodice pentru identificarea domeniilor prioritare de cooperare comune18.
A fost încheiat un Memorandum de cooperare cu Inspectoratul General (IG/IN) al Băncii Europene de Investiții (Divizia de Investigare a Fraudelor) cu sediul la Luxemburg, în scopul de a facilita schimbul de informații între cele două părți, în exercitarea atribuțiilor acestora, pentru prevenirea, identificarea și rezolvarea cazurilor de fraudă, corupție, spălare de bani și alte infracțiuni care au legătură cu competența fiecărei părți.
A fost încheiată în iunie 2017 o declarație comună de intenție cu Parchetul Național Financiar din Franța pentru dezvoltarea nivelului de coordonare a anchetelor care atrag competența celor două parchete naționale specializate, precum și a schimbului de expertiză și experiență în materie de luptă împotriva corupției, în special în ceea ce privește depistarea schemelor și a circuitelor internaționale de fraudă, a practicilor de corupție la nivel înalt și în materie de reglementare juridică.
La data de 2 iulie 2018 s a încheiat Memorandumul de Înțelegere pentru Cooperare și Parteneriat între Direcția Națională Anticorupție și Autoritatea Națională Anticorupție din Republica Tunisiană care prevede cooperarea judiciară în domeniul combaterii și prevenirii corupției și al promovării schimbului de informații și expertiză între Direcția Națională Anticorupție și Autoritatea Națională Anticorupție din Republica Tunisiană în ceea ce privește metodologiile de lucru și tehnicile de investigare în cazurile de corupție.
Relațiile de cooperare instituțională au fost corecte și constructive, bazate pe respectarea strictă a legii.

CAPITOLUL V - Contribuția la optimizarea cadrului legislativ

În condițiile în care factorul extern cu influenta cea mai semnificativă asupra funcționării Direcției Naționale Anticorupție este cadrul legislativ, a fost stimulată implicarea activă în dezbaterea publică a legilor cu incidență directă activității procurorilor.
De asemenea, au fost adresate autorităților cu atribuții de inițiativă legislativă numeroase propuneri de completare a legislației care reglementează și alte relații sociale, în cazul în care studiile și statisticile elaborate în cadrul instituției au relevat astfel de necesități.
În acest sens, exemplificăm :
• propunere de modificare legislativă impusă de adoptarea deciziei Curții Constituționale nr.23/2016 privind art.318 Codul de procedură penală;
• observații privind proiectul de Lege privind reglementarea utilizării cartelelor preplătite și accesul la rețele WiFi deschise;
• propuneri privind modificarea Legii privind evaziunea fiscală;
• propuneri privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală;
• propuneri privind modificarea Legii pentru grațierea unor pedepse;
• propuneri privind modificarea Legii de organizare judecătorească, Legii privind statutul magistratului și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii;
• propuneri privind modificarea Legii privind înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;
• dificultățile ce vor apărea ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală ;
• îmbunătățirea reglementărilor antifraudă aferente programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) ;
• propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European ;
• modificare a unor dispoziții legale după apariția unor decizii ale Curții Constituționale care au declarat neconstituționale anumite dispoziții cum sunt cele privind art. 211 - 217 din Codul de procedură penală care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune sau cele privind declararea unor legi în întregime ca fiind neconstituționale cum a fost Legea nr. 82/2012 privind retenția datelor, respectiv Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicațiile electronice și regimul cartelelor preplătite ;
•modificarea anumitor legi speciale cu incidență in activitatea DNA, cum au fost cele referitoare la modificarea Legii nr.96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor și a Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

În același sens au fost transmise puncte de vedere privind soluționarea unor chestiuni de drept sau excepții de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională.
Indiferent dacă dezbaterile publice vizau legi din sfera dreptului penal substanțial, procedurii penale, organizării judiciare sau statutului magistraților, s-a acționat cu consecvență pentru eliminarea prevederilor de natură să limiteze instrumentele investigative aflate la dispoziția procurorului și să blocheze desfășurarea activității de urmărire penală.

CAPITOLUL VI - Demersuri pentru apărarea independenței procurorului

Independența procurorilor reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea imparțialității activității Direcției Naționale Anticorupție și protejării procurorilor față de eventuale tentative de influențare a desfășurării anchetelor.
În apărarea acestui principiu, printre prioritățile exercitării mandatului de procuror șef, s-au aflat respingerea oricăror intenții sau acțiuni care aduceau atingere statutului constituțional al procurorilor direcției sau care vizau discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale.
Presiunile exercitate în spațiul public au depășit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat. Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activității direcției, care au devenit mai agresive și mai numeroase față de anii precedenți.
Au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenței procurorilor din Direcția Națională Anticorupție atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declarații publice asupra procurorilor sau activității direcției și au fost înaintate cereri de apărare a independenței și prestigiului justiției, ca urmare a apariției în mass-media a unor afirmații denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraților procurori.
În același sens au fost trimise sesizări Consiliului Național al Audiovizualului precum și Comisei de etică și arbitraj din TVR.

CAPITOLUL VII - Măsuri pentru implementarea strategiilor naționale

În vederea implementării obligațiilor care revin direcției stabilite în Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2016 – 2020 aprobată prin H.G. nr.585/2016 prevăzute la punctul 6.5 a fost înființat la nivel central Compartimentul de analiză a datelor privind corupția.

Acest Compartiment a realizat analize ale dosarelor instrumentate de DNA, în domeniul abuzului în serviciu în achiziții publice, în sănătate sau retrocedări ale dreptului de proprietate asupra terenurilor. Aceste studii au fost făcute publice în cadrul unor seminarii organizate de DNA la care au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu, iar studiile au fost transmise Minsiterului Justiției în vederea analizării și propunerii unor măsuri de prevenire a faptelor de corupție în domeniile analizate.

În ceea ce privește documentele strategice adoptate la nivel național, Direcția Națională Anticorupție a contribuit la elaborarea proiectelor de documente aferente celor două strategii relevante pentru instituția noastră, respectiv: Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2016-2020 și Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.

Astfel, au fost transmise Ministerului Justiției – instituție integratoare – observații și propuneri de măsuri necesare a fi cuprinse în Planul de Acțiune aprobat prin HG nr. 282/2016 din data de 22 aprilie 2016 pentru Implementarea Strategiei pentru Dezvoltarea sistemului Judiciar 2015-2020, precum și de obiective și acțiuni principale în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție aprobate prin Hotărâre a Guvernului nr. 583/10.08.2016.

CAPITOLUL VIII - Distincții și premii

• Distincția „Femei curajoase din întreaga lume” în anul 2014 din partea Ambasadei SUA la București

• Decorația ”Comandor al Ordinului Steaua Polară” oferită de către regele Suediei la 14 iunie 2016;

• Decorația “Cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare” oferită de Președintele Franței la 15.01.2016;

• Premiul „Europeanul Anului 2016”, distincție care recunoaște "lupta curajoasă și susținută împotriva corupției la nivel înalt" oferit de Reader's Digest în anul 2016

• Premiul “Speranța” din partea Societății Timișoara, distincție acordată Direcție Naționale Anticorupție „Pentru cea mai însemnată contribuție la instaurarea democrației, destrămarea structurilor comuniste și menținerea speranței în România”.

1H.G.nr.486/30.06.2015 și Ordinul Ministrului Justiției nr.2215/C/08.07.2015;

2H.G.nr.643/31.07.2014 și Ordinul Ministrului Justiției nr.3318/C/18.09.2014 și Ordinul MJ nr.1365/C/14.04.2016

3H.G.nr.1022/30.12.2015 și Ordinul Ministrului Justiției nr.1365/C/14.04.2016;

420 posturi au fost probate prin H.G.nr39/2014 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public și Ordinul Ministrului Justiției nr.432/C/06.02.2014, iar 5 posturi au fost aprobate prin H.G. nr.326/2015 privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public și Ordinul Ministrului Justiției nr.1941/C717.06.2015;

5H.G.nr.486/30.06.2015 și Ordinul Ministrului Justiției nr.2215/C/08.07.2015;

6cele privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică sau cele privind procedura în cameră preliminară;

7Prioritățile stabilite în activitate pentru fiecare an se regăsesc în rapoartele anuale de activitate ale direcției;

8În numărul rechizitoriilor au fost incluse și trimiterile în judecată prin acorduri de recunoaștere a vinovăției

9Dosarul nr.27/P/2014, inculpații trimiși în judecată fiind în prezent condamnați definitiv;

10Dosarul nr. 63/P/2012 al DNA- Serviciul Teritorial Brașov;

11Dosarul nr. 298/P/2013, inculpații trimiși în judecată condamnați definitiv.

 

Tag-uri:
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ