În aceste condiţii, merită aruncată o privire asupra celor pe care partidele vor să trimită pentru a ne reprezenta în Parlamentul European.

Şi asta pentru că în ultimii doi ani, ne-am dat cu toţii seama cât de important este să alegem oamenii potriviţi care să vorbească pentru România.

În aceste condiţii, dacă privim listele de candidaţi care se conturează, ne putem face o impresie pe cine ar trebui să trimitem la Bruxelles pentru următorii cinci ani. Fără echivoc, calculul pe hârtie (şi nu numai) pare să dea drept câştigătoare în acest sens, lista de candidaţi propusă de Partidul Social Democrat. De altfel, şi electoratul pare să fie de aceeaşi părere, în măsura în care mai toate sondajele indică un scor de peste 40% pentru PSD la alegerile europarlamentare, mai mult decât dublu faţă de locul secund ocupat de către PNL.

Pe lista de candidaţi a Partidului Social Democrat sunt vehiculate atât nume ale actualilor eurodeputaţi PSD, cât şi nume noi. Dintre numele europarlamentarilor aflaţi încă în funcţie, merită amintite numele candidaţilor Cătălin Ivan, Corina Creţu, Daciana Sârbu, Victor Boștinariu sau Ioan Mircea Pașcu. Pe lângă competenţa arătată în domeniile fiecăruia, dovedită prin activitatea depusă în comisiile PE din care fac parte, delegaţia PSD din Parlamentul European condusă de către Cătălin Ivan, a demonstrat că poate reprezenta România la cel mai înalt nivel. Mai mult, apărarea intereselor ţării a fost unul din obiectul principal al activităţii europarlamentarilor PSD. Aceştia nu au ezitat să sesizeze şi să sancţioneze orice derapaj menit să aducă atingere României, arătând că sintagma “a te lupta pentru ţara ta” nu este doar o vorbă desuet.

În acest sens, europarlamentarii şi totodată actualii candidaţii PSD, au luptat împotriva denigrării României şi a românilor, prin proteste adresate lui Nicolas Sarkozy, Geert Wilders, Jose Manuel Barroso sau chiar presei din Marea Britanie. Chiar şi abuzurile interne au fost sesizate la Bruxelles, europarlamentarii PSD sancţionând derapajele regimului Băsescu. Un exemplu în acest sens este acţiunea delegaţiei PSD din PE împotriva fraudei comise de Roberta Anastase în Parlamentul României, acţiune prin care s-au remarcat europarlamentarii şi candidaţii de azi, Daciana Sârbu şi Cătălin Ivan. Totodată, susţinerea constantă pentru intrarea României în Schengen, extinderea cu un an a perioadei de folosire a banilor europeni, cât şi respingerea propunerii bugetului de austeritate al UE sunt argumente solide în favoarea activităţii eurodeputaţilor PSD care se pregătesc pentru un nou mandat.

Privind Partidul Naţional Liberal, în condiţiile în care poziţia Renatei Weber pe listele PNL pentru Parlamentul European este încă incertă, lista propusă de liberali se anunţă a fi destul de slabă, pe ea regăsindu-se fie nume mai degrabă şterse, sau fără experienţă precum cel al lui Mircea Diaconu. Eduard Hellwig şi Ovidiu Silaghi sunt nişte nume mai sonore dar care nu au avut timp să se remarce prin activitatea depusă în Parlamentul European. Rămâne prezenţa Adinei Vălean. Or, pentru un partid cu ambiţiile PNL-ului, pare totuşi prea puţin.

Întorcându-ne privirea şi către zona prezidentialo-portocalie a candidaţilor pentru europarlamentare, senzaţia naturală provocată este aceea de revoltă şi dezgust. Candidaţii portocalii împărţiţi acum în PDL-işti, PMP-işti sau FC-işti, sunt în mare parte oamenii care se află sau au trecut prin Parlamentul European dar care au făcut multă rău României. Expozanţii de marcă ai acestei categorii sunt de altfel şi oamenii care pe care astăzi, Vasile Blaga îi anunţă ca fiind vârful de lance al PDL-ului în alegeri, precum Monica Macovei sau Theodor Stolojan, chiar şi Cristian Preda putând fi trecut cu brio în această categorie, chiar dacă astăzi îl regăsim în Mişcarea Populară. Cât priveşte persoana Monicăi Macovei, aceasta este una din persoanele care au dăunat cel mai mult imaginii externe a României, manipulând şi intoxicând de la Bruxelles opinia publică europeană. Totodată, europarlamentarul care doreşte încă un mandat a ameninţat că va cere sancţionarea României la Bruxelles, în baza prevederilor articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, ceea ce ar fi însemnat suspendarea fondurilor europene şi chiar anularea dreptului de vot în Consiliul European. Nu în ultimul rând, Monica Macovei alături de Elena Băsescu şi de alţi europarlamentari PDL, au sabotat cu regularitate propunerile Guvernului român pentru diferite funcţii din cadrul PE.

Şi pentru că am ajuns la Elena Băsescu, fiica cea mică a preşedintelui urmează cel mai probabil să candideze de această dată din partea Mişcării Populare. Nu are prea mare importanță, atâta timp cât mandatul acesteia s-a caracterizat prin numeroase gafe şi bâlbe, atrăgând atenţia presei internaţionale prin modul în care stâlceşte limba română.

Nici Forţă Civică nu pare a avea forţa de a trimite la Bruxelles oameni competenţi, cel puţin dacă ne raportăm după declaraţiile aiuritoare date de unul dintre candidaţii formaţiunii, Sorin Paler. Întrebat de ce doreşte să candideze la alegerile europarlamentare, acesta a motivat prin faptul că “ne aflăm în plin cutremur cosmogonic dat de mitul arhaic şi de mitul civilizator”.

În aceste condiţii, nu rămân prea multe de spus. Iar alegerea pentru electorat rămâne una simplă.