Micii rotunjesc profiturile procesatorilor de carne în minivacanţa de 1 mai. Vânzările pot ajunge şi la 1.500 de tone

| 28 apr, 12:49

Românii sunt recunoscuţi drept mari consumatori de mici, mai ales în perioada verii, însă apogeul vânzărilor îl reprezintă minivacanţa de 1 Mai, când pe parcursul a 2-3 zile vânzările ajung şi la 1.500 de tone, astfel că pe grătare "sfârâie" numai în aceste zile peste 30 de milioane de mititei.


"Pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor privind produsele devenite deja tradiţionale pentru 1 Mai, estimăm vânzări în zilele care urmează de la fiecare procesator de mici în parte care pot ajunge la 30 şi 100 de tone. Pe ansamblu, se estimează comercializarea a 1.200 -1.500 tone de mici, poate şi mai mult, dacă vremea va fi prielnică pentru activităţile în aer liber. Pentru unii procesatori, în aceste zile creşterea producţiei poate atinge 30% din producţia de mici dintr-o lună obişnuită. Dacă ne gândim că micul are, în medie, 40 de grame, se poate ajunge la un număr impresionant, respectiv în jurul cifrei de 30 de milioane de mici numai în minivacanţa de 1 mai", a declarat pentru AGERPRES Dana Tănase, director executiv la Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). 

De asemenea, reprezentantul procesatorilor afirmă că micii tradiţionali româneşti iau şi calea exportului, într-un procent de 5 - 10% din producţie, mai ales în Italia sau Spania, unde sunt comunităţi de români. 

În acest context, Asociaţia Română a Cărnii /ARC/ intenţionează să demareze procedurile pentru obţinerea protecţiei europene pentru micul tradiţional românesc, un produs care a dobândit, deja, notorietate şi pe piaţa europeană. 

"În urma discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind înregistrarea produselor româneşti în sistemele de calitate la nivel european, care asigură păstrarea tradiţiilor şi conferă produselor valoare adăugată, am identificat o serie de produse din carne al căror caracter tradiţional poate fi demonstrat prin reţete vechi de 30 ani şi care ar putea fi înregistrate ca specialităţi tradiţionale garantate (STG). Dintre acestea, putem enumera: micii, cârnaţii cabanoşi, cotletul haiducesc, dar şi diverse sortimente de salamuri. Urmează ca în perioada următoare să evaluăm care sunt sortimentele cu impact asupra consumatorului, care pot aduce plus valoare procesatorilor şi să începem procedura de înregistrare", a subliniat Dana Tănase. 

Potrivit datelor statistice, în România, anual se consumă între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici, anual. Raportat la populaţia activă, reiese că un român mănâncă în medie 40 de mici pe an, dar într-o singură zi, cum este cea de 1 Mai, românul consumă mici cât pentru o lună întreagă. 

România are protejate la nivelul Uniunii Europene patru produse tradiţionale, din care trei au obţinut Indicaţie Geografică Protejată (IGP), respectiv Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu şi Novacul afumat din Ţara Bârsei, în timp ce Telemeaua de Ibăneşti a fost înregistrată ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Până la această dată, România nu are niciun produs tradiţional românesc înregistrat ca specialitate tradiţională garantată. 

La nivel naţional există în jur de 500 de produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ