Salarii mai mari cu 267% pentru bugetari. Ce creşteri sunt prevăzute în proiectul legii salarizării unitare

| 06 mar, 10:06

Potrivit proiectului prezentat luni sindicatelor din Ministerul de Interne, creşterile salariale se vor face gradual până în anul 2021, cea mai mare majorare fiind pentru gradul de soldat din MApN, de 267%, în timp ce la MAI, creşterea cea mai mare va fi la funcţia de plutonier major, de 126%.

UPDATE Majorările graduale, în următorii patru ani, vor fi diferite pentru salariaţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerului Apărării Naţionale (MApN), astfel încât, la finalul anului 2021, cele două categorii să aibă salariile egale.

Un exemplu, şeful statului major general, secretar de stat- şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, prim adjunctul Serviciului de Informaţii Externe, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorul Serviciului de Pază şi Protecţie ar urma să aibă un venit de 10.265 lei (la finalul lui 2021), majorările urmând să fie de: 14% în anul 2018 şi 19% în anul 2021, în cazul funcţiilor MAI, respectiv de 84%, în anul 2018 şi 92% în anul 2021, în cazul funcţiilor MApN.

Diferenţele mari dintre procentele cu care vor creşte salariile sunt date tocmai de veniturile diferenţiate din acest moment pe acelaşi grad, arată Mediafax.

În ceea ce priveşte adjuncţii SIE şi SRI, majorările vor fi de 10% (în 2018), respectiv de 15% (2021).

Cele mai mari creşteri salariale în MApN ar urma să fie înregistrate, gradual, pentru funcţiile de soldat şi fruntaş, de până la 267%, în anul 2021, în timp ce funcţii similare din MAI vor avea majorări de 91%, respectiv 93%, în 2021.


În ceea ce priveşte majorările din cadrul Ministerului de Interne, cele mai mari se vor înregistra la funcţiile de plutonier major, de 126%, până în anul 2021.

Salariile vor creşte, potrivit proiectului prezentat sindicatelor, şi pentru angajaţii din sistemul penitenciar, acolo unde sindicaliştii se plâng că s-a ajuns la un deficit de 8.000 de oameni, iar un angajat a ajuns să păzească 300 de deţinuţi.

Conform proiectului legii salarizării unitare, funcţiei corespunzătoare gradului de agent- agent şef principal penitenciare, majorarea este de până la 57% (până în 2021).

De majorări de doar 1% sau 3-5% vor beneficia angajaţii din MAI pe funcţiile de chestor principal de poliţie sau comisar şef de poliţie/penitenciare.



Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/proiectul-care-prevede-salarii-mai-mari-cu-267prc-pentru-bugetari_344323.html#ixzz4aZ0QdWFb

 

 

UPDATE. "Doamna Olguţa Vasilescu nu ne-a înaintat această lege a salarizării, acel vestit draft cu care încearcă să ne amăgească zicând să stăm liniştiţi că ei or să facă. Noi vrem lucruri concrete. Indemnizaţiile se calculează la nivelul anului 2009, ceea ce înseamnă că, în fapt, omul câştigă acelaşi bănuţ şi nu obţine nimic în plus. Câştigă doar ei la capitolul imagine, în Poliţie nu se măreşte nimic. Noi vrem ca indemnizaţiile să fie raportate la un salariu minim brut de cel puţin 1.450 de lei. De aceste prevederi ar urmă să beneficieze undeva la 45.000 de oameni, aici incluzând şi personalul auxiliar şi jandarmii şi pompierii. Am cerut aprobare deja de la Primăria Capitalei, pentru datele de 23 şi 24 martie, că să pichetăm Ministerul Muncii, iar pe 25 martie să facem un miting de 10.000 de persoane, de Ziua Poliţiei, pentru că nu e normal ca poliţiştii să aibă salarii atât de mici. Suntem discriminaţi, de exemplu, un şofer de pe salvare are un venit de 5.000 de lei, iar un poliţist cu funcţie de conducere, care instrumentează şi dosare, face cercetare, conduce şi maşină, se ocupă şi de ordinea publică să câştige 3.000 de lei. Noi nu mai acceptăm aceste atitudini abuzive şi trebuie să aşezăm lucrurile acolo unde este corect şi munca noastră să fie plătită la adevărata ei valoare", a declarat Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor (SNPPC), înainte de începerea negocierilor de la Ministerul Muncii.

Negocierile de la Ministerul Muncii au loc în contextul în care ministrul Lia Olguţa Vasilescu a declarat că salariile de până la 4.000 de lei ale bugetarilor ar urma, în medie, să se dubleze odată cu aplicarea noii legi a salarizării.

"Suntem în discuţii pe legea salarizării unitare. De luni începem să avem întâlniri cu sindicatele, primele care vor intra la discuţii vor fi sindicatele din ordinea publică şi din sănătate. (...) Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari", a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la postul de televiziune România TV.

Reprezentanţii ministerului au precizat pentru MEDIAFAX că majorările se vor face etapizat şi că nu este vorba despre o dublare pentru toate salariile, ci în funcţie de nivelul acestora. Spre exemplu, salariatului care are un venit de 3.900 lei.

La discuţii participă şi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, şi ministrul pentru Dialog Social.

Ministrul Muncii a mai precizat că nu îşi doreşte niciun fel de modificare la proiectul legii salarizării, deşi sindicaliştii au anunţat că vor anumite modificări, dar a spus că ministerul este deschis pentru dezbateri pe această temă. Întrebată când va ajunge în Parlament legea salarizării unitare, Olguţa Vasilescu a declarat că mai întâi trebuie purtate discuţii cu sindicatele, deci nu poate spune o dată exactă, dar legea va trebui adoptată până la data de 1 iulie 2017.

 

-----------

UPDATE Vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Mihai Zlat, a declarat, pentru News.ro, că delegaţia care participă la discuţiile de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale urmează să vadă ce conţine proiectul Legii salarizării, iar în funcţie de prevederile acestuia raportat la domeniul ordine publică, vor spune ce modificări se impun pentru salarizarea angajaţilor din ordine publică.

Liderul sindical a mai spus că nu i se pare realistă creşterea salarială despre care a vorbit ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, respectiv ca veniturile până la pragul de 4.000 lei să se dubleze, iar cele care depăşesc acest nivel să se majoreze cu 45%. El a precizat că ministrul Muncii nu a spus dacă această creştere se aplică din august 2017 sau în următorii ani.

Reprezentanţii SNPPC vor propune ca, pentru agenţii de poliţie, salariul de funcţie să plece de la valoarea de 2.800 lei, pentru un debutant, şi să ajungă la valoarea de 5.100 lei pentru un agent cu vechime, ecart în care este inclus şi sporul pentru studii superioare.

Delegaţia SNPPC vrea să discute atât pe tema noii Legi de salarizare unitară a personalului plătit din fonduri publice, cât şi despre aplicarea HG 1/2017 cu privire la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară.

Preşedintele SNPPC, Dumitru Coarnă, care participă la negocierile de la Ministerul Muncii, susţine că, în vederea eliminării oricărei forme de discriminare şi inechitate socială în raport cu angajaţii din alte domenii, cum ar fi sănătatea şi învăţământul, se impune ca în formula de calcul a sporurilor pentru condiţiile de muncă, prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - printre care spor pentru condiţii grele de muncă, pentru munca de noapte, pentru munca prestată în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale -, baza de referinţă să fie salariul de bază actual, şi nu cel de încadrare de la 31 decembrie 2009, respectiv nu mai puţin de 1.450 de lei.

Preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, Vasile Lincu, a declarat, pentru News.ro, că nu se poate vorbi de o Lege a salarizării fără aducerea la zi a tuturor deciziilor Curţii Constituţionale privind salarizarea bugetarilor şi fără a fi puse în executare toate deciziile privind plata unor drepturi.

Lincu a precizat că după, ce se fac actualizările prevăzute de legile în vigoare, se pot începe discuţiile realiste pe tema proiectului Legii salarizării unitare.

Liderul sindicatului „Pro Lex”, a mai spus că nu a primit, înaintea discuţiilor de la Ministerul Muncii, proiectul Legii salarizării, astfel că aşteaptă să vadă ce conţine acesta şi apoi va face propunerile privind drepturile salariale de care ar trebui să beneficieze sindicaliştii pe care îi reprezintă.

După discuţiile cu sindicaliştii din ordine publică privind proiectul Legii salarizării unitare, marţi vor veni la negocierile de la Ministerul Muncii sindicaliştii din sănătate.

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, declara sâmbătă, la România TV, că de luni încep discuţiile cu sindicatele din ordine publică şi sănătate despre legea salarizării unitare, urmând ca veniturile până la pragul de 4.000 lei să se dubleze, iar cele care depăşesc acest nivel să se majoreze cu 45%.

Întrebată dacă ar putea apărea modificări la proiectul legii salarizării unitare, în condiţiile în care sindicaliştii şi-ar dori anumite schimbări, Olguţa Vasilescu a spus că Ministerul Muncii este deschis la orice dezbatere, dar nu vrea să modifice proiectul.

Olguţa Vasilescu a spus că nu poate da un termen fix la care va ajunge în Parlament Legea salarizării unitare, deoarece trebuie să aibă loc o serie de discuţii cu sindicaliştii, dar cel mai clar este termenul din programul de guvernare, respectiv adoptarea până la 1 iulie anul acesta.

Întrebată cu cât se vor majora veniturile potrivit noii Legi a salarizării, Olguţa Vasilescu a spus că "sunt mai multe praguri”.

"Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari”, a adăugat ministrul.

 

---------------

„Suntem în discuţii pe legea salarizării unitare. De luni începem să avem întâlniri cu sindicatele, primele care vor intra la discuţii vor fi sindicatele din ordinea publică şi din sănătate. (...) Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari“, a declarat ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu la postul de televiziune România TV.

Ministrul muncii nu îşi doreşte niciun fel de modificare la proiectul legii salarizării, deşi sindicaliştii au anunţat că vor anumite modificări, dar a spus că ministerul este deschis pentru dezbateri pe această temă. Întrebată când va ajunge în Parlament legea salarizării unitare, Olguţa Vasilescu a declarat că mai întâi trebuie purtate discuţii cu sindicatele, deci nu poate spune o dată exactă, dar legea va trebui adoptată până la data de 1 iulie 2017.

Olguţa Vasilescu a mai precizat că punctul de pensie va creşte la 1.000 de lei începând cu data de 1 iulie.

 

Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA i-a solicitat ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, printr-o scrisoare deschisă, să renunţe la propunerea de a separa salariile de indemnizaţii.

„Stabilirea bazei de raportare a indemnizaţiilor demnitarilor, primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, vicepreşedinţilor, etc la salariul mediu, în timp celelalte salarii din sistemul public sunt raportate la salariul minim din grilă, instituie un tratament diferenţiat al acestor angajaţi publici în raport cu ceilalţi. Această propunere reprezintă încă o aroganţă a aleşilor noştri, care se văd deasupra restului populaţiei, astfel încât îşi adoptă reguli separate privind remunerarea, decuplate de restul masei de salariaţi din sistem, după principiul consacrat „ce-i al nostru-i pus deoparte“, se arată într-o scrisoare deschisă a CNS „Cartel ALFA“, remisă luni MEDIAFAX.

Totodată, sindicaliştii spun că, după experienţa ultimilor şapte ani, baza de raportare stabilită la adoptarea legii, de 600 de lei, deşi era prevăzut să crească anual, a rămas la fel.

„Acest lucru a făcut ca, odată cu creşterea salariului minim naţional, baza grilei să se aplatizeze de la an la an, prin condensarea primelor 42 clase de salarizare la acelaşi salariu: minimul pe economie! Decuplarea indemnizaţiilor de salariul nimim din grilă şi raportarea acestora la salariul mediu pe economie (de altfel o valoare variabilă, cu un trend crescător), asigură aleşii că vor beneficia de creşterea remuneraţiei proprii, fără să-i mai intereseze în mod direct ce se întâmplă cu restul salariaţilor din sistemul public“, potrivit sursei citate.

Mai mult decât atât, spune Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA, diferenţierea dintre salarii şi îndemnizaţii este, în acest caz, una artificială.

„Decizia nr.16/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arată că raporturile juridice dintre primar/viceprimar şi unitatea administrativ teritorială intră sub incidenţa Codului Muncii, deci sunt raporturi de muncă, iar indemnizaţia poate fi considerată salariu. Fiind vorba despre o lege a salarizării unitare, atunci abordarea trebuie să reflecte această abordare unitară, prin stabilirea aceleiaşi baze de calcul pentru toate salariile din sistemul public. Această abordare unitară are drept scop tocmai eliminarea inechităţilor şi păstrarea unui raport decent între veniturile minime şi maxime din sistemul public“, se mai arată în scrisoarea deschisă trimisă ministrului Muncii.

Având în vedere aceste lucruri, Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA cere abandonarea acestei propuneri, motivând că printr-o dezbatere onestă se pot găsi soluţii pentru poziţionarea pe grilele de salarizare a funcţiilor personalului public ales, „astfel încât remunerarea acestora să reflecte în mod corect munca şi responsabilităţile acestora, fără a le institui un tratament preferenţial faţă de restul lucrătorilor“.

Tag-uri: olguta vasilescu
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ