Povestea Magiunului de prune Topoloveni, produsul 100% românesc

| 27 mar, 2014

Topoloveni, un oraş cu puţin peste 10.000 de locuitori, recunoscut pentru exportul articolelor de artizanat şi al conservelor de legume şi fructe, a devenit faimos, în ultimii ani, datorită dibăciei a două vizionare, mamă şi fiică, Bibiana şi Diana Stanciulov, care au reuşit în urmă cu 13 ani să pună pe picioare o secţie a unei fabrici falimentare de conserve din localitate şi să aducă în scurt timp pe piaţă produse tradiţionale de calitate, curate şi autentice.

 

'A fost şansa 'magiunului din prune' să îşi salveze existenţa şi reţeta de ...100 ani', spune întotdeauna cu mândrie Bibiana Stanciulov, administratorul şi patronul societăţii Sonimpex Topoloveni.

Magiunul nu este acum 'numai un brand al Topoloveniului pentru că a devenit, între timp, un brand al României şi al Uniunii Europene prin acordarea certificării de calitate, autenticitate, unicitate şi tradiţionalitate', respectiv Indicaţia Geografică Protejată. În curând se împlinesc trei ani de când Sonimpex a primit această certificare de calitate şi până acum niciun alt produs românesc nu a mai reuşit această performanţă, deşi România se mândreşte cu nu mai puţin 4.200 de produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii.

'Pot să afirm că am pus Topoloveni pe harta lumii. Pe autostrada Bucureşti-Piteşti se găseşte primul semnalizator al unei Indicaţii Geografice Protejate, este semnalizarea localităţii Topoloveni', a adăugat Bibiana Stanciulov.

Povestea

În anul 2001, după repetate încercări de a reporni fabrica de conserve de la Topoloveni, a fost declarat falimentul şi s-a decis lichidarea judiciară a fabricii. În acest context, fabrica a fost scoasă la vânzare, pe active, prin licitaţie deschisă. Primul activ supus licitaţiei a fost 'Secţia de magiun, deshidratate şi rachiuri'.

'În acel moment am hotărât să participăm la licitaţie pentru a demonstra că în industria alimentară se poate lucra curat şi se pot obţine produse de calitate, fără a înşela consumatorul. Am câştigat licitaţia deoarece nimeni nu s-a încumetat să ofere suma solicitată, respectiv 270.000 RON, fără TVA, având în vedere starea avansată de rugină care se aşezase peste utilajele achiziţionate prin anii '60. La data licitaţiei nu am solicitat să vedem secţia înainte. A fost şansa 'magiunului din prune' să îşi salveze existenţa şi reţeta de ...100 ani', comentează Stanciulov.

Chiar dacă nimeni nu a fost convins că se va face vreo investiţie în secţia achiziţionată, 'ambiţia şi gusturile copilăriei', au făcut, ca o femeie de 48 de ani, sociolog de profesie, să se reprofileze pentru producţie în industria alimentară şi să reia totul de la capăt.

'Magiunul din prune, împreună cu parfumul bulionului din roşii şi al mustului îmi declanşează acel sentiment al copilăriei liniştite şi am avut premoniţia că magiunul va fi un succes al produselor autentic româneşti. Magiunul nu este acum 'numai un brand al Topoloveniului, pentru că a devenit, între timp, un brand al României şi al Uniunii Europene prin acordarea certificării de calitate, autenticitate, unicitate şi tradiţionalitate, respectiv Indicaţia Geografică Protejată. În 7 aprilie 2014 se împlinesc trei ani de când Sonimpex a primit această certificare de calitate şi până acum niciun alt produs românesc nu a mai reuşit această performanţă', a arătat proprietarul magiunului.

Concursurile internaţionale de gust şi calitate la care a participat Sonimpex Topoloveni au adus magiunului Două Stele Michelin din maximum trei, fiind pentru prima dată în istoria industriei alimentare când un producător român, cu capital 100% românesc, primeşte o asemenea recunoaştere.

Afacerea

În anul 2001, la secţia de magiun au fost angajaţi primii 12 şomeri, toţi oameni care lucraseră în această secţie înainte de declanşarea falimentului. În 2009, numărul angajaţilor a ajuns la 20, iar după modernizarea fabricii cu fonduri europene, Sonimpex avea 31 de persoane angajate permanent. În perioada de vârf a producţiei, fabrica lucrează zilnic cu 100 de oameni.

'De la 20 tone realizate în anul 2002 şi după investiţii de două ori mai mari decât preţul de la licitaţie, dar şi prin desfiinţarea producerii rachiurilor, am ajuns în 2009 la o producţie de 230 de tone de magiun. Investiţia în fabrică, realizată din fonduri europene, a fost de peste 500.000 de euro, în perioada 2007-2009. Fondurile accesate de noi prevedeau coparticipare de 50%, urmând ca 50% să fie gratuitatea. Din păcate pentru noi, grantul nu ni s-a mai întors pentru că nu ne-au fost aprobate fondurile prin programul Fermierul, iar prin bancă am fost obligaţi să coparticipăm cu 20%, diferenţa de curs valutar a fost 24%, dobânda în euro de 7,5% în doi ani, astfel încât cele 50% din fondurile returnabile s-au transformat în peste 120% pierdere directă', îşi aminteşte Bibiana Stanciulov.

Societatea a intrat pentru prima dată pe profit în anul 2010, după 10 ani de achiziţionarea secţiei, iar afacerile s-au apropiat în acel an de un milion de euro cu doar un singur produs, respectiv magiunul de Topoloveni.

Abia în anul 2011, pentru a ieşi din impasul perioadei foarte scurte de producere a magiunului, respectiv luna septembrie, societatea a dezvoltat gama Topoloveana a dulceţurilor fără zahăr adăugat, obţinute după o reţetă proprie.

'Aşteptăm de aproape un an, înregistrarea la OSIM. Între timp vor începe, tipic româneşte, probabil şi tentative de a copia această reţetă. Cred că am rămas în continuare, printre foarte puţini, dacă nu chiar singurul producător, care se încăpăţânează să nu folosească zahăr sau chimicale în produse. Întrucât în marile magazine apare tot mai frecvent 'ieftin, mult şi fără calitate', am început deschiderea de mici magazine, cu produsele noastre, dar şi cu ce vom considera că este la acelaşi nivel al calităţii de la alţi producători. Primul astfel de magazin funcţionează, deja, în bulevardul Carol nr.57, iar în curând vom deschide al doilea magazin în zona intersecţiei Berzei cu Ştirbei Vodă. De asemenea, sperăm să reuşim exportul produselor noastre în cel mai scurt timp posibil', a adăugat şefa Sonimpex.

Succesul

Promovarea asiduă şi continuă realizată, an de an, din fonduri proprii au atras la fabrica din Topoloveni nu numai autorităţi locale, ci şi ambasadori din Elveţia, Israel sau Polonia. În anul 2013, Sonimpex a intrat într-un program de promovare finanţat din fonduri europene, primind aproape un million de euro pentru promovare în ţări extracomunitare, respectiv în Elveţia, Norvegia şi Rusia, program care se desfăşoară pe o perioadă de trei ani.

'Începând din acest an, pe baza fondului european de aproape un million euro, aşteptăm vizite importante din Norvegia, Rusia, Elveţia, iar în anul 2015, din Orientul Mijlociu şi America de Nord, pe baza celui de-al doilea program de promovare în valoare de 550.000 euro. Toate aceste vizite pot să atragă turişti şi să dezvolte zona Topoloveni şi împrejurimile, cu condiţia ca autorităţile să investească cel puţin în infrastructura. Datorită faptului că am primit Indicaţia Geografică Protejată, Topoloveni, ca localitate, are punctaj maxim la orice tip de licitaţii ar participa', afirmă Stanciulov.

Până în prezent, gustul magiunului de prune a ajuns nu numai în toate statele europene ci şi în Japonia, China sau Australia. Din noiembrie 2013, a început târgul de la Basel, iar în februarie 2014, cel de la Moscova. În această lună vor începe degustările în Elveţia şi Norvegia, degustări în magazine gourmet şi naturiste, unde Sonimpex va prezenta magiunul obţinut din prune certificate BIO.

'Din păcate, toate eforturile noastre de promovare s-au întors ca un boomerang împotriva noastră, în sensul că în România au apărut falsele magiunuri, care, prin proprietarii respectivelor fabrici sau lanţuri de magazine, au început o acerbă concurenţă neloială. Tipic, comercial nesănătos, în loc să încerce să îşi dezvolte branduri proprii s-au 'cocoţat' pe săracul magiun', afirmă Bibiana Stanciulov.

Compania Sonimpex este singurul producător român din domeniul prelucrării şi conservării fructelor fără zahăr adăugat, fără aditivi şi fără agenţi de conservare, având în portofoliu, pe lângă Magiunul de prune Topoloveni, şi o gamă de circa 10 dulceţuri fără zahăr adăugat şi fără conservanţi, dar şi o zacuscă de vinete şi o pastă de tomate.

Magiunul de prune Topoloveni deţine certificarea de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european din 7 aprilie 2011, aceasta fiind prima distincţie de acest fel primită de un produs românesc tradiţional. Magiunul natural de prune Topoloveni este produs după o reţetă păstrată din anul 1914. Produsul deţine şi titlul de Furnizor al Casei Majestăţii Regale a României.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ