Analiză. Prahova – studiu de caz al succesului economic

Premierul Victor Ponta a fost miercuri dimineaţă la Ploieşti, unde a participat la lansarea unei noi linii aseptice de îmbuteliere a fabricii Coca-Cola din oraş. Dincolo de evenimentul în sine, la care a participat şi Muhtar Kent, şeful Coca-Cola Company, nu este pentru prima dată când primul ministru al României a participat la inaugurarea unei investiţii importante realizate în Prahova. La începutul lunii octombrie, şeful executivului român a participat la o altă inaugurare a unei investiţii străine din Prahova, compania americană Honeywell Service deschizând o fabrică de plăcuţe de frână în Ploieşti West Park, cel mai mare parc industrial din judeţ.

În ultimii ani, Prahova a atras mai multe investiţii importante, în primul rând datorită modului în care Consiliul Judeţean a participat activ la dezvoltarea unui mediu prietenos pentru investitori. De fapt, Prahova reprezintă unul din cele mai importante judeţe din punct de vedere economic din România, care, în 2012 a avut cea de-a doua contribuţie ca mărime la PIB-ul României.

Succesul economic al judeţului nu ar trebui însă să fie ceva surprinzător, din moment ce Prahova prezintă câteva avantaje pe care orice investitor interesat le sesizează uşor. În primul rând este vorba de aşezarea geografică, Prahova aflându-se în mijlocul distanţei dintre Bucureşti şi Braşov, reprezentând în acelaşi timp şi o zonă de trecere între Muntenia, Transilvania şi Moldova. Astfel, judeţul este plasat la întretăierea mai multor artere economice de importanţă naţională şi europeană, un avantaj atât în ceea ce priveşte accesul uşor la materii prime cât şi în distribuţia produselor realizate local. Alte avantaje geografice ale judeţului aflat la poalele Bucegilor sunt reprezentate de relieful variat, dar şi de diversitatea resurselor naturale care au permis dezvoltarea industrială timpurie a zonei.

Dincolo de aceste atuuri geografice, succesul judeţului Prahova se poate explica prin două elemente principale: diversitatea activităţilor economice şi importanţa industriei în economia locală. Ambele elemente sunt importante deoarece modul în care se completează reciproc a dat naştere unei economii locale sustenabile, capabile să se susţină în mare parte fără ajutorul central venit de la Bucureşti.

Fără a discuta despre industrie, în judeţul Prahova se desfăşoară cu succes activităţi economice în sectoare precum agricultura sau turismul. Diversitatea geografică le-a permis prahovenilor să realizele culturi ce variază de la cereale până la strugurii ce constituie materia primă a viticulturii locale. Doar în ultima lună au fost inaugurate în judeţ un nou parc agroindustrial lângă Ciorani, care va crea 2500 de noi locuri de muncă, şi o nouă fermă de producţie a vinului la Cramele Budureasca, realizată în urma unei investiţii de 14 milioane de euro. Faptul că premierul Ponta a participat la ambele evenimente reprezintă o dovadă a interesului pe care şeful executivului îl acordă judeţului Prahova care a performat atât din punct de vedere al investiţiilor publice cât şi al investiţiilor private.

De asemenea, existenţa reliefului montan a permis dezvoltarea turismului atât pe Valea Prahovei, perla turismului montan din România, cât şi pe valea Teleajenului. Valea Prahovei este principala destinaţie turistică a bucureştenilor graţie proximităţii faţă de Capitală.

Principalul motor al dezvoltării economiei prahovene rămâne însă industria, care are o pondere de 50% din totalul activităţilor economice locale. Judeţul Prahova are, prin tradiţie, o vocaţie economică industrială, iar resurse de subsol precum sarea sau petrolul au reprezentat avantaje pe care prahovenii au ştiut să le folosească înaintea locuitorilor din alte judeţe. Prahova a fost întotdeauna în avangarda introducerii de noi tehnologii industriale în România, atât prin importul lor cât şi prin pionieratul la nivel local.

În ultimii ani, Consiliul Judeţean Prahova a fost interesat de dezvoltarea mai multor parcuri industriale, în care investitorii să găsească toate facilităţile de care au nevoie. În prezent, în judeţ se găsesc trei asemenea zone, două dintre ele fiind situate lângă Ploieşti şi cel de-al a treilea lângă Urlaţi.

Cu toate acestea, cel mai important segment al economiei prahovene este constituit de industria petrolieră, care are o tradiţie bogată la nivel local. Prima rafinărie din ţară şi din lume a fost deschisă lângă Ploieşti în 1875, iar în prezent în Prahova funcţionează patru rafinării mari. Cel mai mare contributor la bugetul României, OMV Petrom, îşi desfăşoară majoritatea activităţilor de prelucare în Prahova, existenţa unui circuit tehnologic integrat, generând atât bunăstare economică cât şi mii de locuri de muncă.

De fapt, fără industria petrolieră, Prahova nu s-ar fi putut dezvolta economic până la punctul în care a ajuns astăzi. Modul pragmatic în care exploatarea şi rafinarea petrolului au fost încurajate aici poate reprezenta un exemplu şi pentru locuitorii din alte judeţe, mai ales în contextul disputei despre cum ar trebui realizată exploatarea resurselor de subsol din România. De-a lungul timpului, prahovenii se puteau opune sondelor şi rafinăriilor pe motiv că ar polua, dar, în schimb, ei au ales să meargă drumul progresului. Rezultatele pozitive de astăzi nu reprezintă decât finalitatea logică a acestor decizii.

Judeţul Prahova reprezintă pentru România un studiu de caz al succesului economic deoarece povestea sa demonstrează ce se poate face atunci când resursele existente sunt exploatate eficient şi în folosul comunităţilor locale. Faptul că Prahova reuşeşte nu doar să stea pe piciorele ei din punct de vedere bugetar, dar şi să atragă constant investitori reprezintă cea mai bună dovadă că se poate să ai un echilibru între exploatarea resurselor de subsol şi transformarea acestui avantaj într-o rampă pentru alte segmente industriale.