Refluxul gastroesofagian poate declanşa CANCERUL! În ce situaţii se întâmplă asta

| 11 iun, 2014

Esofagul este despartit de stomac printr-un fel de valva musculara numita cardia, care lasa sa treaca alimentele in stomac, dar nu si continutul stomacului in sus, in esofag. Se poate spune despre o persoana ca are reflux gastroesofagian atunci cand se produce trecerea anormala a secretiei acide gastrice in esofag.

Bolile in care apare refluxul gastroesofagian

Cel mai frecvent fac reflux gastroesofagian persoanele care au hernie hiatala (hernierea stomacului in torace) sau operatii pe esofag sau stomac, cu afectarea legaturii acestor organe (a cardiei), explica pentru ziare.com dr. Alecse Valerian Ditoiu.

Alte boli care sunt insotite de trecerea acidului gastric in esofag sunt, desi mai rare, cele neurologice, sclerodermia, unele boli care cresc presiunea din abdomen (boli pulmonare, constipatia, adenomul de prostata sau sarcina), dar si litiaza biliara, hipercalcemie sau ptoza viscerala (deplasarea organelor de la locul lor normal).



Poate aparea si la persoanele perfect sanatoase

Statisticile medicale arata ca peste 75% dintre oameni au avut cel putin o data in viata simptome de reflux gastroesofagian. Acest lucru se intampla la persoanele obeze, la fumatori, dar si dupa consumul de alcool, cafea, bauturi gazoase, condimente, ciocolata sau alimente de fast food, dar si dupa mesele abundente sau consum de alimente care fermenteaza (varza, fasolea, legumele si fructele crude - nefierte).

Nu trebuie neglijat faptul ca unele medicamente pot cauza acest reflux: bronhodilatoarele pentru astm, blocantii canalelor de calciu sau nitratii pentru bolile de inima, viagra, prednisonul, anticonceptionalele sau medicamentele pentru osteoporoza.

 


Simptomele refluxului acid din stomac in esofag

Simptomele refluxului de suc gastric in esofag sunt cu atat mai puternice cu cat sucul gastric este mai acidiar si cantitatea refluata mai mare. Acidul clorhidric gastric este neutralizat de secretia salivara si cea biliara, iar alimentele pot neutraliza, dar si accentua aciditatea gastrica, in functie de tipul de aliment.


Simptomele obisnuite ale refluxului

Simptomele sunt destul de caracteristice, ele pot sa apara in una dintre situatiile mentionate anterior, dar si in caz de efort fizic sau dupa o masa copioasa sau tarzie in noapte, urmata de culcare.

Cel mai frecvent apare pirozis (arsura in spatele sternului), dar pacientii se mai plang de regurgitarea alimentelor din stomac in esofag sau gura, greata, dificultate sau dureri la deglutitie (inghitire), durere in spatele sternului sau in regiunea inimii, uneori senzatia de "nod in gat".



Simptomele pot fi si mai ciudate

Nu sunt rare situatiile in care persoanele cu reflux gastroesofagian au simptome mai ciudate, aparent nelegate de tubul digestiv: pneumonii repetate, tuse seaca frecventa, respiratie suieratoare, dificultati de somn, sughit repetat sau gust rau nemotivat (halena).



Poate exista reflux si fara simptome

Desi in majoritatea cazurilor boala de reflux gastroesofagian este insotita de simptome, aceasta poate sa existe fara niciun simptom.

 


Diagnosticul = simptome + endoscopie digestiva

Simptomele mentionate sunt destul de caracteristice pentru ca un medic sa poata pune diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian fara alte explorari. Aceastea pot fi necesare in cazurile atipice sau pentru a diagnosticul cauzei sau urmarilor refluxului mentionate anterior.

In boala de reflux gastroesofagian de obicei se face endoscopie digestiva superioara, uneori insotita de biopsie, iar mai rar se face examen radiologic cu bariu, masurarea aciditatii esofagiene (pH-metrie esofagiana), masurarea contractiei musculaturii esofagiene (manometria esofagiana) sau administrarea de solutie acida in esofag si urmarirea efectului acesteia (practic se simuleaza trecerea acidului din stomac in esofag) - testul Bernstein.

Pe baza celor mentionate se poate pune diagnosticul de BRGE, cu sau fara modificari endoscopice. Indiferent de existenta sau absenta simptomelor, endoscopia digestiva superioara poate fi normala, dar cel mai frecvent arata leziuni - esofagita, eroziuni, modificarea mucoasei esofagiene datorita acidului refluat (esofagul Barett) sau chiar cancer esofagian.



Refluxul gastroesofagian poate da complicatii

Refluxul gastroesofagian nu este doar un simptom care apare ocazional, desi acest lucru este posibil. Desi marea majoritate a pacientilor nu au complicatii, existenta repetata si prelungita a acidului gastric in esofag poate sa duca la unele complicatii - am mentionat deja esofagita, cancerul de esofagian, esofagul Barett si pneumoniile repetate.

Se mai constata aparitia de stricturi ale esofagului cu dificultati la inghitire, inflamatia coardelor vocale cu raguseala cronica, sinuzita, astm bronsic si uneori aspiratia continutului esofagian in plaman sau eroziuni dentare sau ale mucoasei bucale.



Se poate preveni aparitia refluxului gastroesofagian?

Prevenirea refluxului gastroesofagian este extrem de importanta, deoarece chiar in cazul in care exista boli in care poti avea esofagita de reflux, prevenirea refluxului poate face ca simptomele sa nu apara.

Cele mai importante masuri pentru prevenirea refluxului gastro-esofagian sunt evitarea meselor abundente mai ales seara, iar ultima masa trebuie sa fie cu 3-4 ore inainte de culcare.

Trebuie evitati factorii care favorizeaza refluxul - fumat, alcool, condimente, bauturi gazoase, cafea, citrice, ciocolata, cruditati, rosii, ceapa, usturoi, prajeli, guma de mestecat, fast food, medicamentele mentionate etc.

Evitarea constipatiei, rezolvarea problemelor pulmonare ce dau tuse cronica sau a problemelor de prostata (ambele situatii cresc presiunea intraabdominala si favorizeaza refluxul gastroesofagian) pot ameliora semnificativ simptomele, ca si dormitul cu capul mai sus, pe doua perne (mai sus cu 15-20 cm decat trunchiul), evitarea corsetelor sau curelelor stranse excesiv, scaderea in greutate la obezi, evitarea efortului fizic cu stomacul plin sau a aplecarii trunchiului in primele doua ore dupa masa.



Cum se trateaza?

In orice situatie de boala se spune ca este mai bine sa previi decat sa o tratezi, iar acest lucru este valabil si in cazul refluxului gastroesofagian.

In cazul simptomelor persistente care nu se reduc sau nu dispar dupa masurile mentionate anterior, in principiu se pot administra medicamente care cresc forta de contractie a muschiului cardiei (dintre stomac si esofag) sau care scad secretia gastrica acida, si, prin urmare, scad agresiunea acesteia asupra mucoasei esofagiene sau care favorizeaza evacuarea normala a stomacului catre duoden.

Cu tratament corespunzator si masuri de prevenire eficiente, simptomele pot sa dispara si chiar sa nu mai reapara niciodata, desi tratamentul nu se administreaza permanent. In cazurile - rare - in care masurile anterioare nu dau rezultate, poate fi necesar tratament chirurgical de refacere a cardiei.

 

Sursă: sanatate.bzi.ro

loading...

Ştirile orei

DAILYBUSINESS.RO

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ