Sondaj IRES. Romanii cred că siguranţa naţională este pe mâini bune

Siguranţă naţională. Inundaţiile din Oltenia au setat agenda publică a ultimei săptămâni. Dacă adăugăm la această stare de tensiune internă factorii externi de instabilitate regională, ajungem la concluzia că măsurile de asigurare a siguranţei naţionale sunt mult mai importante astăzi decât erau, spre exemplu, acum 10 ani.

IRES a efectuat recent un sondaj naţional în care a pus problema încrederii românilor în măsurile de securitate naţională luate de ministrul de interne şi vicepremierul Gabriel Oprea. Rezultatele sunt neaşteptat de pozitive pentru liderul UNPR, care acumulează 28% din încrederea românilor. 33% din persoanele intervievate apreciază activitatea ministrului ca fiind mai bună decât cea a predecesorilor săi. 49% din români au o părere foarte bună sau bună în ceea ce priveşte reacţia Guvernului Ponta la problemele de securitate naţională.

Dacă, în urmă cu 10 ani principalul vector de simpatie pe acest palier era Traian Băsescu, şeful CSAT, astăzi, la doi ani de la un referendum de suspendare foarte dăunător pentru ceea ce înseamnă preşedintele Băsescu, speranţa şi încrederea românilor se îndreaptă către Executiv.

Ministerul Afacerilor Interne creşte în interesul manifestat de români pe problematica menţinerii siguranţei naţionale şi, în acelaşi timp, Armata (MApN) creştere constant la capitolul încredere în toate sondajele publice efectuate în ultimii ani.

Citeşte şi: Instituţiile în care românii au cea mai mare incredere. NATO, surpriza sondajului

Este important că aşteptările românilor de la instituţiile publice s-a schimbat în favoarea Guvernului. Este anormal ca aşteptările populaţiei să crească faţă de instituţia prezidențială doar pentru că momentele de criză au fost exploatate mediatic de Băsescu. Firesc, în orice democraţie parlamentară, este ca încrederea şi aşteptările pentru asigurarea ordinii şi securităţii naţionale să se îndrepte către instituţiile de forţă de Guvernului, MAI şi MApN.

Substituirea acestor instituţii de decizie cu o singură persoană, preşedintele, care nu are aplicabilitate în multe situaţii de criză, este periculoasă şi antiproductivă. Asumarea de responsabilităţi care nu-i aparţin de fel preşedintelui Băsescu a fost un procedeu prin care acesta a încercat să acumuleze cât mai multă legitimitate (vezi cazul jurnaliştilor răpiţi în Irak sau cazul Omar Hayssam).

Este bine că românii au revenit în ultimii doi ani pe un făgaş normal, în aşa fel încât să ştie cui să ceară socoteală pe probleme de ordine publică şi siguranţă naţională; evident, Guvernului.