Un nou SECRET de la Vatican: de unde au fost preluate simbolurile papale

Mitra este un acoperământ al capului, care este purtat de catolici ori de câte ori se oficiază o ceremonie. În speță, mitra papală are o formă triunghiulară privită din față, dar în ansamblul ei seamănă cu o gură de pește. Biserica susține că această pălărie reprezintă limbile de foc care s-au odihnit pe capul ucenicilor, dar povestea sa pare să fie mult mai veche de atât.

Dacă privim în cultura filistenilor sau a babilonienilor realizăm că mitra papală a fost purtată de preoții care îl venerau pe zeul Dagon. Mitrele din acea vreme, identice cu cea de la Vatican, înfățișau gura zeului Dagon deschisă și pregătită să arunce focul asupra celor care încălcau legile impuse.

Zeul Dagon și-a făcut apariția imediat după Potop și era jumătate om, jumătate pește. Berossus, un preot babilonian din secolul al 3-lea scria: “La început, au dus o existență mizerabilă, precum fiarele. Dar în primul an după Potop, a apărut în Babilonia un animal înzestrat cu inteligență și rațiune, pe nume Oannes”.

Oannes era un fel de om-pește sau om-reptilă, care datorită faptului că i-a învățat pe oameni diverse secrete ale naturii a fost avansat la statutul de zeu, zeul Dagon. El avea capul de pește, o coadă și picioare. Era înzestrat cu voce umană și le-a dezvăluit oamenilor secretul literelor, al științelor, dar și al artelor de toate tipurile. De asemenea, zeul Dagon i-a învățat pe oameni cum să construiască temple conform legilor Pământului, a impus un set de legi, care ulterior au fost respectate în Babilonia și astfel a devenit stăpânul vieții și al morții.

Capul ţuguiat, împărțit în două forme triunghiulare, i-a împins pe babiloniei să se inspire și să creeze mitra pe care o purtau preoții păgâni. Mai mult de atât, fiecare înalt preot purta la mână un inel, care era sărutat de supuși. Interesant este faptul că aceste două elemente păgâne au fost transmise sau preluate de catolicism. Papa poartă o mitră care seamănă izbitor de bine cu cea creată de babilonieni, dar și un inel, care este sărutat de credincioși.

Inelul Pescarului și credința?

Inelul Pescarului (în latină Anulus piscatoris) face parte oficial din însemnele Papei, pe care Biserica Catolică îl identifică drept succesor al Sfântului Petru, a cărui meserie era cea de pescar. Papa primește acest inel la începutul pontificatului său. Inelul este din aur și îl reprezintă, în basorelief, pe Apostolul Petru pescuind dintr-o barcă.

Inelul Pescarului este un sigiliu utilizat până în 1842 pentru sigilarea oricărui document oficial redactat de Papa sau contrasemnat de el.

Își datorează numele prin faptul că îl reprezintă pe Sfântul Petru pescuind cu plasa din barcă, o evocare a faimoasei pescuiri minunate pe care a realizat-o apostolul în locul în care Isus i-a spus să-și arunce mrejele/plasele, cerându-i apoi: „Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni”.

Oare Sfântul Petru trebuia să-i pescuiască pe oamenii hibrizi care se ascundeau în mări și oceane sau pur și simplu este o altă metaforă neînțeleasă din Biblie?

Dagon și Vechiul Testament

Biblia consemnează apariția lui Dagon în mileniul al III-lea înaintea venirii lui Iisus. El era considerat de către filisteni dumnezeul lor și îi aduceau jertfe umane ori de câte ori era nevoie. Acest zeu pește sau considerat de unii reptilian a subjugat omenirea timp de aproape trei milenii, până când s-a născut Iisus.

Atunci s-au adunat fruntaşii Filistenilor, ca să aducă jertfă marelui Dagon, dumnezeul lor, şi să se veselească, zicând: “Dumnezeul nostru a dat pe Samson, vrăjmaşul nostru, în mâinile noastre”. Cartea Judecătorilor 16:23

Legături stranii

Dacă există o contradicție de idei, legi și perspective între ceea ce a însemnat guvernarea zeului reptilian Dagon și învățăturile aduse de Iisus, atunci din ce cauză regăsim elemente și simboluri reptiliene în cadrul Vaticanului? Oare există o legătură între ideea de păgânism și viziunea pe care o deține Biserica în ziua de astăzi?

Sursă: efemeride.ro