Austeritatea polarizează Europa – Stânga se pregătește pentru victorie

| 07 mai, 2013

Decizia Bruxelles-ului de a încheia un acord cu Franța și Spania privind acordarea unei amânări de doi ani pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 3% a stârnit reacții variate din partea liderilor europeni și a atras criticile politicienilor germani apropiați de Angela Merkel.

Tensiunile dintre Berlin și Paris tind să crească și există riscul ca, drept rezultat al unei lupte pentru putere în interiorul Uniunii Europene între stânga și dreapta, haosul fiscal cu care se confruntă statele membre să se accentueze.

Principalul factor de care trebuie să ținem cont când analizăm situația europeană este că, dincolo de schimbul de opinii dintre actorii naționali, conflictul principal se dă între stânga și dreapta europeană, în contextul alegerilor europarlamentare din 2014, când va fi ales și un înlocuitor pentru Jose Manuel Barroso (care se află la al doilea mandat și nu va mai putea continua) în funcția de președinte al Comisiei Europene. Interesele sunt numeroase și de mari proporții și nu trebuie ignorată nici atmosfera încărcată cauzată de apropierea alegerilor parlamentare din Germania, prin care Angela Merkel riscă să piardă puterea.

Succesul lui Francois Hollande în Franța și revenirea la putere a stângii europene în multe dintre țările UE au generat ruptura alianței franco-germane care a coordonat până acum politica economică și fiscală a UE. Înfruntând critici directe și indirecte numeroase, Angela Merkel insistă să vadă Germania transformată în ultimul bastion al politicilor de austeritate, punând țara în conflict chiar și cu Comisia Europeană.

Totodată, relavantă pentru confuzia generală existentă în acest moment pe plan european este atitudinea schimbătoare a directoarei generale a FMI, Christine Lagarde. Aceasta a declarat zilele trecute că a fost constrânsă să ceară o revizuire a măsurilor de austeritate impuse Marii Britanii din cauza slabelor performanțe economice ale țării. După câteva zile, probabil fiind din nou constrânsă de opinia publică sau de aliații politici, Lagarde a făcut o nouă declarație – de această dată spunând că, deși trebuie favorizate elementele de creștere și promovarea investițiilor și a locurilor de muncă, „nu există alternativă pentru austeritate”.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este de altă părere. Acesta a clarificat recent poziția sa privind austeritatea, considerând-o „nesustenabilă din punct de vedere social și politic”. Desigur, această declarație, alături de decizia privind prelungirea termenului acordat Franței pentru a-și reduce deficitele publice au atras critici dure din partea membrilor partidelor conservatorilor şi liberalilor germani care formează coaliţia guvernamentală a Angelei Merkel, care în mod normal ar trebui să-l sprijine pe Barroso împreună cu PPE.

Un avertisment clar a venit din partea ministrului german al Economiei, Philipp Roesler, care l-a acuzat pe preşedintele Comisiei Europene că a repus în discuţie în mod „iresponsabil” politica de consolidare bugetară în Europa.

Cu această ocazie și secretarul general al partidului Uniunea Creştin-Socială, Alexander Dobrindt, a lansat un avertisment către Paris, estimând că această prelungire a termenului nu constituie „un bonus special pentru politica de eşec a preşedintelui Francois Hollande”.

Desigur, normele diplomatice nu au permis lansarea unor atacuri directe între Merkel, Hollande și Barroso. Dimpotrivă, principalele mesaje care vin din partea acestora sunt moderate și neutre. Jose Manuel Barroso a afirmat că Angela Merkel nu trebuie învinovăţită pentru măsurile de austeritate impuse în statele europene (Franța, Portugalia) și că aceasta „investește foarte mult timp și energie în proiectul european”.

De asemenea, președintele francez Francois Hollande a negat că a înghețat orice cooperare cu Angela Merkel până la alegerile generale din Germania și a precizat că o consideră pe Merkel o „interlocutoare foarte simpatică”.

Și din partea germană există voci care păstrează echilibrul. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, s-a arătat neutru față de acest subiect, calificând amânarea acordată Franței un „proces normal”. De asemenea, ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schauble, a susținut decizia CE și a subliniat că Pactul de stabilitate autorizează „o anumită supleţe în aplicarea regulilor”.

Totuși, politicienii germani de stânga se alătură actorilor politici critici la adresa lui Merkel – având, desigur, interese electorale în acest sens.

Oskar Lafontaine, fostul ministru german de Finanțe în mandatul căruia a fost lansată moneda unică europeană, cere acum renunțarea la euro pentru a permite țărilor din sudul Europei să-și revină economic. El consideră că la un moment dat aceste țări – inclusiv Franța – vor lua decizia, forțate de sărăcie, să se împotrivească „hegemoniei germane”.

Principalul vinovat pentru situația problematică din Europa este, conform declarațiilor lui Lafontaine, cancelarul german Angela Merkel, care insistă să promoveze o politică de criză bazată pe austeritate care alienează celelalte țări europene. Poziționarea este de înțeles – este una bazată pe un interes electoral în vederea alegerilor ce vor avea loc la toamnă în Germania.

Totuși, afirmaţiile lui Lafontaine se încadrează în linia europeană anti-austeritate și susţin declaraţiile ministrului francez de Finanţe, Pierre Moscovici, care a anunţat recent sfârşitul planului bazat pe austeritate şi triumful politicii franceze.

Așadar, principala temă de discuție pentru viitoarele alegeri europarlamentare și principala idee în jurul cărora se vor poziționa partidele europene va fi „viabilitatea și succesul politicilor de austeritate”.

Situația din România este interesantă din acest punct de vedere. Venirea la putere a USL a marcat o schimbare de direcție față de austeritatea dură impusă de fostul guvern PDL și acum rezultatele încep să se vadă. Este posibil ca țara noastră să fi atins un echilibru în ceea ce privește politicile fiscale și bugetare, desigur nu fără propriile greșeli.

Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice și monetare, a declarat că România şi Letonia, alături de Lituania, sunt candidate evidente pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv, întrucât se află „ferm” pe calea corectării sustenabile a deficitului bugetar. Asta în contextul în care Letonia şi România şi-au redus deficitul bugetar sub 3% din PIB anul trecut şi rămân sub acest nivel pe perioada 2013-2014, analizată în raportul Comisiei.

Este foarte posibil ca situația pozitivă din România să fie folosită pe post de argumente împotriva politicilor de austeritate, dată fiind apartenența PSD-ului la Partidul Socialiștilor Europeni și lipsa de competitori puternici în vederea europarlamentarelor de anul viitor (PDL trece printr-o perioadă de fragmentare, iar PNL aparține ALDE). Victor Ponta și-a clarificat de multe ori deschiderea față de Franța condusă de Francois Hollande și cooperarea cu partidele social-democrate din Europa – fapt confirmat și de recenta vizită a acestuia în Bulgaria pentru a-l susține pe Serghei Stanișev, președintele PES.

Așadar, alegerile europarlamentare din 2014 ar putea confirma o consolidare a partidelor social-democrate din Europa, iar deocamdată România este de partea câștigătoare. Urmează să vedem ce se va întâmpla cu Angela Merkel – dacă va reuși să-și păstreze puterea la alegerile după alegerile din Germania sau dacă lovitura de grație îi va fi dată de redistribuirea puterii din instituțiile europene.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ