Hidroelectrica ar putea intra în faliment

| 11 apr, 2014

Hidroelectrica ar intra în faliment dacă instanţa decide că societatea nu trebuia să intre în insolvenţă în urmă cu doi ani şi este obligată să îşi asume vechile contracte bilaterale cu traderii, cu termene care ajung până în 2019, caz în care i s-ar putea impune şi despăgubiri de 1,3 miliarde lei.

Concluzia este prezentată într-un document oficial, în ipoteza în care instanţa ar admite opoziţiile formulate de către traderi împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei la Hidroelectrica, din iunie 2012.

 

Hidrolectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012-iunie 2013, principalul motiv fiind vânzarea energiei la preţuri sub nivelul pieţei prin contracte preferenţiale încheiate cu "băieţii deştepţi" din energie.

În luna februarie a acestui an, compania a reintrat în insolvenţă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis recursurile formulate de mai mulţi traderi de energie. Recursurile admise au fost formulate împotriva închiderii procedurii de insolvenţă.

Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, a declarat, însă, atunci că "băieţii deştepţi" au iniţiat trei tipuri de recursuri, şi anume unul împotriva sentinţei de închidere a procedurii de insolvenţă, pronunţată în iulie 2013, unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse contestaţiile la tabelul creanţelor şi unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse opoziţiile la deschiderea procedurii de insolvenţă.

Borza a atenţionat că acest ultim tip de recurs este cel mai periculos, deoarece, dacă ar fi acceptat, atunci se va considera că insolvenţa nu a avut niciodată loc, iar contractele nu au fost denunţate.

În documentul citat se arată că acceptarea acestui ultim tip de recurs ar genera falimentul Hidroelectrica, deoarece ar fi revocate toate măsurile administratorului judiciar care au condus la îmbunătăţirea netă a indicatorilor financiari ai companiei, respectiv denunţarea contractelor bilaterale, renegocierea contractelor de vânzare a energiei electrice şi a contractelor comerciale, redimensionarea organigramei, reducerile beneficiilor acordate salariaţilor, vânzarile de energie pe pieţele OPCOM, reducerea costurilor cu serviciile de mentenanţă şi investitiţii derulate prin Hidroserv, fuziunea filialelor Hidroserv, comasarea sucursalelor Hidroelectrica, renegocierea cantităţii de energie şi a preţului reglementat stabilit de ANRE.

"Un impact negativ semnificativ care ar fi generat de eventuala admitere a opoziţiilor este reprezentat de repunerea Hidroelectrica în cele 11 contracte bilaterale, cu efectul reluării relaţiilor contractuale în condiţiile, la preţul şi pentru termenele stipulate în aceste contracte, unele dintre ele expirând în anul 2019. Reluarea contractelor în condiţiile în care acestea au fost încheiate ar fi de natură să conducă la instalarea falimentului Hidroelectrica, preţurile din contractele bilaterale fiind semnificativ mai mici faţă de costul de producţie, ceea ce exclude obţinerea de profit pentru Hidroelectrica. Într-o atare situaţie, Hidroelectrica ar putea fi expusă şi la plata de despăgubiri, cuantumul solicitat de către traderi fiind de 1,3 miliarde lei", se arată în document.

Este arătat, în acelaşi timp, că deschiderea procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica a fost determinată de imposibilitatea plăţii datoriilor cu sumele disponibile, în condiţiile în care compania înregistra, în decembrie 2011, o trezorerie netă negativă de peste 660 milioane lei, care a coborât, până la 31 mai 2012, la un pasiv net de peste 781 milioane lei.

Referitor la contractele bilaterale, în document se arată că acestea au fost denunţate din cauza caracterului prejudiciabil pentru Hidroelectrica şi în contextul în care, în 2012, exista o supracontractare a cantităţii de energie produsă, de 20 TWh, în condiţiile unei producţii de 11,8 TWh.

Comparându-se veniturile obţinute de Hidroelectrica din contractele bilaterale cu veniturile ce puteau fi obţinute prin vânzarea aceleiaşi cantităţi în Piaţa Zilei Următoare (PZU-componentă a pieţei angro de energie electrică pe care sunt efectuate tranzacţii orare ferme cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare), rezultă, pentru perioada 2006-31 mai 2012, o pierdere de 1,44 miliarde lei în relaţia cu Energy Holding, de 422 milioane lei în relaţia cu Alpiq Rom Industries, de 427,2 milioane lei în relaţia cu Alpiq Rom Energie, de 203,6 milioane lei în relaţia cu EFT AG şi de 299,2 milioane lei în relaţia cu EFT România, în timp ce pentru perioada 2009-2011 rezultă o pierdere de 257 milioane lei în relaţia cu Electrocentrale Paroşeni şi de 109,3 milioane lei în relaţia cu Electrocentrale Deva.

Euro Insol a arătat anterior, într-un raport privind cauzele insolvenţei companiei de stat, că acordurile bilaterale de vânzare a energiei au generat pierderi de 1,2 miliarde de euro în perioada 2006-2012, din cauza preţurilor mici la care beneficiarii au cumpărat electricitatea.

Hidroelectrica are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităţilor de producție din România, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.

 

 

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ