Protestul DIICOT față de ordonanța 7, prelungit până pe 22 martie

| 05 mar, 09:23

Procurorii DIICOT au decis să prelungească până pe 22 martie, protestul față de ordonanța care modifică legile justiției.

”Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a adoptat cu o majoritate de 163 voturi, din totalul de 218 procurori prezenți, continuarea protestului cu modificarea formei de protest, urmând ca în perioada 04.03.2018 – 22.03.2019 procurorii direcției să poarte, în semn de protest, în timpul programului de lucru, o banderolă albă”, anunță un comunicat al DIICOT.

Tot cu o majoritate de voturi, procurorii au adoptat următorul punct de vedere:

”Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism continuă să-și exprime îngrijorarea față de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, înțelege să adopte modificări prin ordonanță de urgență, a ”legilor justiției”, acte normative organice de a căror claritate și predictibilitate depinde însăși normala funcționare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificări substanțiale inițiate în decursul a câtorva luni au fost și sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât și buna funcționare și stabilitatea sistemului de justiție în ansamblu, cu consecințe asupra modului de înfăptuire a actului de justiție.

Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reamintesc faptul că, la data de 25.02.2019, prin decizia adunării generale, au protestat cu privire la multitudinea de aspecte de neconstituționalitate vădită conținute în O.U.G. nr.7/2019, constând în:

  • nesocotirea competențelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secției pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoștință conținutul actului normativ pentru a putea analiza și formula un punct de vedere care să fie susținut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care să reflecte opinia magistraților procurori. Astfel, membrii Secției pentru procurori au fost direct împiedicați să își exercite mandatul constituțional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerințe legale golește de conținut dispoziția legală invocată și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituție, conducând la încălcarea principiului supremației Constituției și a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituție și a principiului colaborării loiale între autoritățile statului, astfel cum acesta este definit în jurisprudența constantă a Curții Constituționale a României;
  • modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, prin care se încalcă principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform căruia ”Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor”. Această modificare contravine principiului supremației Constituției și a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituția României, dispozițiilor art.131 alin.(2) din Constituția României, potrivit căruia „Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii”, precum și prevederilor art.147 alin.(4) din Constituția României, care consacră forța obligatorie a deciziilor CCR. Ori, în condițiile în care principiul separării carierelor a fost validat sub aspectul constituționalității prin Decizia CCR nr.45/2018, legiferarea într-un sens contrar excedează marjei de apreciere a legiuitorului, întrucât obligația acestuia este de a legifera într-o maniera clară, coerentă, predictibilă și în acord cu Constituția și cu jurisprudența instanței de contencios constituțional;
  • modificarea dispozițiilor prevăzute de 57 din Legea nr.303/2004, prin se introducea, după alineatul (7) un nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Președintele României (funcțiile prevăzute la art.54 din aceeași lege). Opinăm că prin acesta se va afecta în mod grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcțiilor de conducere poate interveni intempestiv și nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdicție expresă cu referire la delegarea în aceste funcții, fără a decela între motivele vacantării și fără a prevedea soluții pentru situații excepționale, precum decesul, demisia, revocarea ori situația în care nu este declarat admis niciunul dintre candidați ori pentru funcția în cauză nu au fost depuse candidaturi. Această formă contravine art.7 din CEDO și art.1 alin.(5) din Constituția României, care stabilesc în sarcina legiuitorului obligația de a legifera în mod clar, coerent și predictibil, de o manieră care să reglementeze corect relațiile sociale ce formează obiectul legiferării, nu să perturbe activitatea autorității în domeniul căreia se legiferează;
  • modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație conduce la eliberarea din funcție, apreciam că în lipsa unei definiții ori a înțelesului legal al sintagmei ”bună-reputație” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecții cărora li se adresează textul legal. Această normă este de natură a aduce atingere independenței justiției și de a crea o presiune gravă asupra magistraților. Se încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituția României și ale art.7 din CEDO.
  • abrogarea alineatelor (6)-(7) ale art.120 din Legea nr.304/2004 .

Urmare consultării propunerilor de modificare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2019, transmise Consiliului Superior al Magistraturii și aduse la cunoștința publicului  în  ziua de 01.03.2019 constatăm că acestea vizează:

Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism consideră că aceste propuneri  sunt necesare și de natură a remedia parțial blocajele, inechitățile și arbitrariul, pe care adoptarea O.U.G. nr.7/2019 le-a produs.

Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism constată însă, că în proiectul de modificare al O.U.G. nr.7/2019 nu se propun niciun fel de modificări cu privire la noul alin.(6) introdus la art.881 ori cu privire la art. 888 alin.1 lit. (d) din Legea nr.304/2004.

Reamintim, în acest context, că procurorii direcției, în referire la dispozițiile care vizează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (S.I.I.J), s-au pronunțat în mod constant împotriva constituirii și operaționalizării acesteia, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă față de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel și în Raportul Comisiei de la Veneția, GRECO și în ultimul Raport MCV.

În forma actuală, prin modul de organizare și funcționare a  S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetățeni care beneficiază de imunitate de jurisdicție penală totală, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) și (2) din Constituția României: „Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”.

Modul de reglementare și funcționare a S.I.I.J., raportat la noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care definește noțiunea de procuror ierarhic superior în contextul particular al S.I.I.J, instituie în mod nelegal o excepție de la principiul constituțional al controlului ierarhic, eludând dispozițiile art.132 alin.(1) din Constituție, potrivit căruia: ”Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Scoaterea controlului activității S.I.I.J. în afara controlului ierarhic de legalitate și de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezintă o încălcare clară a dispozițiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituția României. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat.

Tag-uri: DIICOT, oug 7
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ