Apropierea de minoritatea romă – strategie pentru europarlamentare pentru familia Băsescu?

| 23 aug, 2013

Cum europarlamentarele se apropie cu paşi repezi, actualii reprezentanţi ai României în Parlamentul European trebuie să îşi justifice existenţa de 4 ani în legislativul de la Bruxelles.

Pentru mulţi dintre aceştia aventura europeană se apropie de sfârşit. Gândiţi-vă că acum 4 ani, succesul politic rezida în cu totul alte tabere. Între timp, vorba românului european, „roata se învârte” şi puterea s-a schimbat. Peste mai puţin de un an, toate sondajele şi majoritatea analiştilor prezic o înfrângere usturătoare a PDL-ului în faţa PSD și PNL. În consecinţă locurile eligibile pe listele de la europarlamentare sunt bine numărate.

Acestea fiind spuse, să ne îndreptăm puţin atenţia asupra mezinei familiei Băsescu. Singurul europarlamentar din familia prezidenţială, Elena Băsescu a câştigat la alegerile din 2009 un număr impresionant de voturi din postura de candidat independent. Autointitulata EBA (Elena BĂsescu) a făcut o figură frumoasă, dar majoritatea celor care au citit în viaţa lor cel puţin un ziar la secţiunea politic au aflat rapid că EBA nu a câştigat fără activul de partid al PDL. Ordinul a fost de cel puţin 10 voturi pe fiecare secţie din ţară. Targetul a fost chiar depăşit de multe organizaţii ale PDL din ţară, extrem de fidele lui Traian Băsescu şi iată că ne-am ales cu un eurodeputat în persoana Elenei Băsescu. Pragul electoral de 5% nu a împiedicat nici alte accidente cum ar fi actualul incarcerat Gigi Becali sau nervosul tribun Vadim Tudor.

Că sistemul electoral nu ne protejează de personalităţi ciudate intrate în PE ştim, dar la anul cel puţin, lucrurile devin interesante, mai ales pentru cei care cred că acest prag de 5% va fi trecut de Partidul Mişcarea Populară pentru Udrea, de Forţa Civică, de PNŢCD sau de PPDD.

Cifrele nu sunt foarte încurajatoare pentru aceste mici pseudo-formaţiuni politice. Dacă trendul actual se menţine este foarte posibil ca PMP să obţină maxim un europarlamentar, PPDD la fel şi celelalte două formaţiuni ante-menţionate, nici unul. Astfel, singurii intraţi în PE vor fi PSD, PNL, PDL şi UDMR, pentru că despre PC nu ştim încă dacă va candida singur sau într-o alianţă nu putem băga mâna în foc că micul partid de 3% va reuşi să trimită pe cineva la Bruxelles.

Aşa cum am spus şi la începutul articolului, locurile sunt bine numărate şi foarte limitate pentru cei care nu fac parte din USL. Cum despărţirea de PDL a lui Traian Băsescu nu s-a produs în condiţii foarte bune şi decente, EBA nu va avea un loc pedelist pe lista pentru europarlamentare, decât poate de pe poziţia de lanternă roşie.

O altă opţiune pentru EBA ar putea fi partidul croit pe rebuturile din PDL de către Traian Băsescu. Aici redevine problematică situaţia pentru EBA din pricina faptului că în PE va ajunge, în cele mai optimiste scenarii doar capul de listă. Intuiţia politică ne spune clar că numele din frunte listei nu va fi Băsescu. Prin urmare şi această opţiune cade de pe eşafodaj.

Ultima opţiune pe care EBA dimpreună cu tatăl său, redutabil animal politic, o are este să îşi găsească un vehicul electoral care să o poarte, din nou, peste pragul necesar accesului în PE. Soluţia nu este atât de greu de observat dacă analizăm succint intervenţiile recente ale Elenei Băsescu şi ale tatălui său legate de minoritatea romă.

Retrospectiva ultimelor luni o plasează pe EBA în compania regretatului rege al ţiganilor Florin Cioabă, luptând pentru integrarea europeană a romilor, prezentă la adunările specifice ale etniei de la Sibiu şi de la Argeş. Elena Băsescu şi-a făcut un laitmotiv electoral din etnia romă, se pare că toate mesajele pe care aceasta le emite sunt ţintite către problemele romilor. A nu se înţelege greşit, problemele cu care etnia romă se confruntă sunt speciale, lipsa de educaţie, tradiţiile neobişnuite pe care aceştia le păstrează şi în general rezistenţa la integrarea completă în societate sunt probleme reale care trebuie să fie rezolvate eficient la nivel european.

Totuşi, fără să fim tendenţioşi, este greu de crezut că interesul Elenei Băsescu faţă de etnia romă este veritabil. Interesul electoral este mult prea clar manifestat şi voturile masive din partea reprezentanţilor etniei rome ajung să fie ultimul bilet pe care Elena Băsescu poate să pună mâna pentru trenul către Bruxelles.

Putem merge mai departe cu acest raţionament şi să adăugăm faptul că preşedintele Băsescu, prin atitudinea manifestată faţă de regele Cioabă se înscrie în aceeaşi logică electorală, de familie se pare. Solicitarea avionului MAI pentru aducerea lui Cioabă în ţară dar şi „rugămintea” pentru doctorul Brădişteanu de a se deplasa în Turcia deşi sunt gesturi umane la prima vedere, care nu pot fi făcute cu un interes politic, dar cunoscându-l pe Traian Băsescu şi interesele sale electorale lucrurile s-ar putea să stea altfel.

Atitudinea familiei Băsescu faţă de etnia romă nu ar trebui judecată prin prisma actelor nobile şi omenoase din ultimele săptămâni. Felul la care se raportează Băsescu şi cel mai probabil şi familia sa la romi se reflectă perfect prin spusele sale către soţia sa, citez: „ai văzut dragă, ce tupeu avea ţiganca asta împuţită?” Oricât ar încerca preşedintele şi fiica sa se erijeze ca doi luptători pentru drepturile romilor şi pentru egalitatea de şanse în societate, această sintagmă, folosită la adresa unei jurnaliste califică întocmai ceea ce romii reprezintă pentru familia Băsescu.

Rămâne de văzut dacă strategia electorală pe care EBA şi tatăl său continuă să o pună în mişcare îi va aduce încă 5 ani în Parlamentul european mezinei Băsescu, dar dacă acest lucru se va întâmpla atunci vom putea spune cu siguranţă şi fără urmă de îndoială că instinctul politic al lui Băsescu îl întrece cu mult în intensitate pe cel uman.

Tag-uri:
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ