Vizita lui Macron în ROMÂNIA. Preşedintele Franţei: Aveţi tot dreptul să cereţi intrarea în Spaţiul Schengen

| 24 aug, 15:55

Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, împreună cu soţia sa efectuează joi o vizită în România, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, discuţiile vizând dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale, dar şi teme aflate pe agenda europeană.

Iohannis a declarat, în conferinţa de presă comună susţinută alături de preşedintele Emmanuel Macron, că România doreşte să colaboreze strâns cu Franţa în ceea ce priveşte relansarea proiectului european, astfel încât România să fie un membru refondator al Uniunii Europene. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a declarat nemulţumit de modul în care funcţionează zona Schengen în interiorul Uniunii Europene, el apreciind că este nevoie de o atitudine solidară a statelor membre şi de îmbunătăţirea controlului la frontiere. Declaraţia între Airbus Helicopters şi IAR SA Braşov, privind contractul semnat de cele două companii în luna aprilie a acestui an, va fi semnată joi în prezenţa preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis, fiind vorba despre o extindere de la 5 la 15 ani.

UPDATE 15:15 A început conferinţa de presă a celor doi preşedinţi.

Klaus Iohannis:

Trebuie să vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia mea lansată la Consiliul European din iunie, unde am confirmat împreună dorinţa de a duce relaţia bilaterală la o etapă superioară. România este prima ţară din lume unde efectuaţi o vizită bilaterală, ceea ce ne onorează.

Anul viitor marchează nu doar Centenarul Unirii, ci şi 10 ani de la lansarea parteneriatului strategic. Am decis astăzi aprofundarea parteneriatului strategic, în special în domeniile politic, economic, cultural.

Am exprimat interesul creşterii şi diversificării investiţiilor franceze în economia românească.

În acelaşi timp am exprimat dorinţa de a colabora cu Franţa în contextul marcării în 2018 a Centenarului Unirii, proiect la care Franţa a contribuit decisiv. România rămâne un stat francofon, cu unul dintre cele mai mari numere de vorbitori de limbă franceză din regiune.

Mulţi români lucrează în Franţa şi contribuie direct la prosperitatea societăţii franceze.

Am decis să sprijinim o colaborare solidă între România şi Franţa în sensul chiar al redefinirii proiectului european, la care ţinem foarte mult. L-am asigurat pe preşedintele Franţei că poate găsi în noi un partener profund implicat. (...) România este astăzi un stat membru matur, care doreşte să fie membru refondator al UE. Am subliniat importanţa de a avansa în procesul european de integrare într-o formă incluzivă.

Am arătat că Europa socială trebuie să fie una a coeziunii. România va acorda susţinere consistentă proiectului Europei Apărării.

I-am transmis domnului preşedinte şi că obiectivul aderării la Spaţiul Schengen rămâne unul important, România acţionează deja ca un membru de facto al Spaţiului Schengen. (...)

Domnule preşedinte, această vizită este un excelent prilej pentru a lucra împreună şi pentru a ne consolida lupta la proiectul european.

Emmanuel Macron:

Îmi face foarte mare plăcere să fiu astăzi aici în această vizită bilaterală. (...) Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un parteneriat strâns, acum 10 ani ţara dumneavoastră a aderat la UE şi a făcut progrese considerabile, şi pentru că ne aflăm într-un moment în care e important să pregătiţi responsabilităţile iminente care vin din preluarea preşedinţiei Consiliului UE.

O relaţie bilaterală se construieşte şi prin relaţii de afaceri pe care de asemenea sper să le dezvoltăm şi mă voi întâlni mai târziu cu comunitatea franceză a oamenilor de afaceri în România, atât francezi, dar şi tineri şi antreprenori români care şi ei doresc să se dezvolte în Franţa.

Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun, despre această Europă care se referă la faptul că trebuie să progresăm împreună în beneficiul Europei. Am vorbit şi despre revizuirea directivei referitoare la prestarea muncii în Franţa, pentru a clarifica tot cadrul acestui proces.

De asemenea, în cadrul acestei conferinţe de presă aş dori să explic faptul că revizuirea directivei pentru detaşarea lucrătorilor nu interzice transportatorilor deplasarea, ci dimpotrivă acum prezintă un cadru slab care permite angajarea lucrătorilor cu preţurile din ţara de origine. Doresc să punem capăt acestui sistem care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere, ne dorim ca toţi cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial şi competitiv.

În luna iunie am realizat dezvoltatrea unui fond pentru Apărare, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect şi mă bucur că discuţiile de astăzi au revelat că şi dumneavoastră susţineţi acest insturment, pentru parteneriate întărite în acest domeniu, pentru cooperări care se structurează deja de câţiva ani.

Dincolo de aceasta, dorinţa noastră este ca Europa este să meargă înainte.

Aveţi tot dreptul să cereţi intrarea în Spaţiul Schengen, (...) dar trebuie să fiu onest: Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine, iar obiectivul meu este ca în următoarele luni să venim cu nişte reforme şi să vă asociem la aceste discuţii. Din acest punct de vedere vă arăt toată deschiderea pentru a recunoaşte eforturile pe care le-aţi făcut.

Întrebări şi răspunsuri:

Klaus Iohannis, de acord cu poziţia franceză faţă de detaşarea lucrătorilor?

Macron: Aş vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce priveşte transportul rutier. Franţa nu scoate transportul rutier din acord. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, acestea intră în acord. Dacă un transportator francez angajează personal român în Franţa, acest lucru este cuprins în acord. Este vorba despre problematica detaşării lucrătorilor. Ceea ce spuneam este că sectorul transportului rutier acoperă o realitate care nu este reglementată.

De cealaltă parte este vorba despre directiva transportului rutier. (...) Deci foarte concret nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând muncitori din alte ţări europene la costuri reduse.

Iohannis: Este foarte important să evităm simplificările inutile. Putem să observăm foarte uşor că în special în Europa de Vest apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte social dumping, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. Nu vă pot spune că sunt pro sau contra, nu cred că v-aţi imaginat că domnul Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al unui proiect. Dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt: există pe de-o parte mai mulţi oameni care mai degrabă vor să eludeze sistemul decât să se integreze în sistem. E foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această directivă. (...) Dacă a produs astfel de disensiuni nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau că cei din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu e suficient de clară şi de bună.

Nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă, însă ceea ce în mod evident se doreşte, de exemplu în Franţa, este să evite folosirea unui sistem pentru a eluda plata unor taxe, impozite şi aşa mai departe. Este nevoie evident de o colaborare mult mai intensă şi mai integrată între sistemele sociale ale tuturor ţărilor europene, şi atunci avem şansa să facem sistemul să funcţioneze mai bine, astfel ca o firmă românească poate să meargă în Franţa şi să lucreze acolo, cum o firma franceză poate să vină în România, fără să apară suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalţi.

(...)

Ceea ce îmi doresc eu şi ceea ce îşi doreşte domnul preşedinte Macron este să facem lucrurile mai clare şi mai bune pentru a avea o abordare corectă şi echitabilă pentru toată lumea. În domeniul transporturilor rutiere lucrurile nu au fost încă bine înţelese şi trebuie discutate ca atare. Ceea ce ne dorim cu toţii este o directivă pe detaşare, plus o directivă pentru transport care îmbunătăţesc situaţia, dar îi scot din piaţă pe cei care speculează diferenţele de dezvoltare.

Franţa va sprijini aderarea României la Spaţiul Schengen după completarea reformelor de care se vorbea mai devreme?

Macron: Nu pot să vorbesc în numele predecesorilor mei, dar răspunsul meu este da. În condiţiile pe care tocmai le-am menţionat, pentru că vreau să salut eforturile făcute, în domeniul combaterii terorismului, a securizării graniţelor europene, a colaborării dintre poliţie şi autorităţi.

Cred că istoria ne arată că chiar şi cu România şi Bulgaria în afara Spaţiului Schengen migranţii tot au intrat în Uniunea European. (...) Singura mea rezervă este că acest Spaţiu Schengen funcţionează prost astăzi, iar această reformă trebuie făcută, iar într-un Spaţiu Schengen întărit România să poată intra. (...) Cred că trebuie să ne regăsim ritmul şi o viziune consolidată pe aceste teme.

Înăsprirea condiţiilor de acces a muncitorilor detaşaţi. Domnule preşedinte Macron, dacă nu reuşiţi o modificare, luaţi în calcul un Frexit?

Macron: Unii au încercat o asemenea abordare. Au ieşit şi au avut probleme. Niciodată nu am abordat problemele europene în acest sens. Întrebarea e ce vă doriţi în România: doriţi ca salariile din România să rămână întotdeauna la o treime ale celor din Franţa sau o România în care tranziţia să se facă natural, care să se integreze pe deplin. Europa a fost extinsă, dar în acest sens nu în mod egal. (...) De câţiva ani, anumiţi oameni politici profită de fondurile structurale dar dezvoltă un model de dumping social şi fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, dar fără spiritul de convergenţă. Un astfel de sistem va exploda, nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene.

UPDATE 13.29: Preşedintele Republicii Franceze Emmanuel Macron a fost primit joi la această oră la Palatul Cotroceni cu onoruri militare.

Preşedintele francez este însoţit de Prima Doamnă Brigitte Macron. Au fost intonate cele două imnuri de stat şi a fost trecută în revistă Garda de Onoare.

Tag-uri: iohannis, Macron
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ