Prinţul Charles vrea să restaureze bisericile medievale abandonate din România

| 01 iun, 13:28

Fundaţia Prinţul de Wales România lucrează la un nou model de dezvoltare pentru bisericile medievale abandonate. Concret, fundaţia îşi propune restaurarea unor clădri istorice şi crearea unui mic circuit economic în jurul lor, proiectul urmând să înceapă cu biserica Drăuşeni din judeţul Braşov.

Potrivit Fundaţiei Prinţul de Wales România, Prinţul de Wales a vizitat, miercuri după-amiază, trei biserici medievale din judeţul Braşov: Drăuşeni, Homorod şi Mercheasa.

Cele trei biserici au fost construite în jurul anilor 1200, în stil romanic şi extinse în 1500 în varianta în care le găsim şi astăzi.

Bisericile, înconjurate de fortificaţii din secolele XIV şi XV, au fost construite de comunitatea saxonă care s-a stabilit în Transilvania acum 800 ani. În 1990, în Transilvania locuiau un sfert de milion de saxoni, iar astăzi au rămas mai puţin de 15.000.

 

Fundaţia Prinţul de Wales România lucrează, împreună cu Fundaţia Bisericilor Fortificate şi cu autorităţile române, la un nou model de dezvoltare pentru bisericile medievale abandonate. Fundaţia nu îşi propune doar să restaureze clădirile istorice, ci şi să creeze un mic circuit economic în jurul lor, ceea ce va asigura întreţinerea acestora pe viitor şi va crea locuri de muncă pentru localnici.

”Fundaţia Prinţului intenţionează să piloteze noul model cu biserica Drăuşeni. Cei 800 de ani de istorie impresionantă a bisericii sunt acum în ruină, pentru că întregul loc este vandalizat şi neglijat. Organizaţia a dezvoltat un plan care include renovarea bisericii, construirea unei cafenele, a unor facilităţi de cazare în clădiri adiacente şi a unor ateliere de materiale tradiţionale. Toţi angajaţii vor fi localnici, iar locul va fi inclus în circuitele turistice ca unul al artei şi meşteşugurilor. Dacă proiectul pilot are succes, modelul ar putea fi extins şi către alte monumente asemănătoare din regiune”, arată Fundaţia Prinţul de Wales România.

În sudul Transilvaniei sunt aproximativ 250 de biserici şi sate medievale aflate în pericol, multe dintre ele fortificate şi construite acum 400-600 de ani.

"Regeneration Through Heritage" este un concept de succes al organizaţiei Prinţului de Wales, care susţine atât conservarea patrimoniului, cât şi stimularea economică.

Prinţul Charles s-a aflat, miercuri, în satul Viscri, judeţul Braşov, unde s-a întâlnit cu membri ai Pro Silva, organizaţie europeană care susţine un management forestier responsabil. Prinţul de Wales a avut şi discuţii cu fermierii din zonă, care ar putea să acceseze noi pieţe, chiar în străinătate.

De asemenea, Prinţul Charles a primit, luni, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca ca semn de recunoaştere a contribuţiei deosebite a Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales în domeniul valorificării patrimoniului cultural românesc, al promovării valorilor istorice multiculturale, al cunoaşterii mediului spiritual şi natural românesc peste hotare, precum şi pentru întărirea cooperării dintre Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi România.

Fundaţia Prinţul de Wales România este singura organizaţie a acestuia din România şi a fost înfiinţată în urmă cu doi ani. Aceasta susţine conservarea patrimoniului cultural, agricultura şi dezvoltarea sustenabilă. În fiecare an, organizaţia oferă cursuri de pregătire pentru restaurarea clădirilor istorice, pentru revitalizarea meşteşugurilor vechi şi stimularea micilor afaceri.

Fundaţia are sediul în satul Viscri din judeţul Braşov, localitate aflată în patrimoniul UNESCO, unde o casă din 1700 a fost transformată în centru de pregătire şi pensiune.

Tag-uri: Prințul Charles
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ