Informațiile de mai jos te ajută să iei decizii informate, să colaborezi eficient cu echipa medicală și să gestionezi mai bine perioada tratamentului.

Ce înseamnă radioterapia?

Radioterapia folosește radiații ionizante – adică raze X, raze gamma, electroni sau protoni – pentru a trata local zonele în care s-au format tumori canceroase. Scopul este să distrugă sau să micșoreze celulele canceroase dintr-o anumită regiune a corpului. Spre deosebire de chimioterapie, care circulă în tot organismul, radioterapia direcționează energia într-o zonă bine definită.

Tipurile principale de radioterapie includ:

• Radioterapia externă – un aparat special transmite fascicule de radiații exact către tumora aflată la suprafața sau în interiorul corpului, fără să atingă alte zone.
• Brahiterapia (radioterapie internă) – medicul plasează o sursă radioactivă direct în sau lângă tumoare pentru a livra o doză intensă de radiații pe un teritoriu restrâns.
• Radioterapia sistemică – pacientul primește un lichid sau o capsulă radioactivă, astfel încât substanța atinge celulele canceroase dispersate în întreg organismul. O astfel de abordare se folosește, de exemplu, la unele tipuri de cancer tiroidian.

Radioterapia se distinge de alte terapii precum chirurgia, care presupune îndepărtarea fizică a tumorii, sau chimioterapia, orientată pe tot organismul, tocmai prin controlul local al tratamentului. Sfatul medicului oncolog stabilește întotdeauna dacă radioterapia se potrivește cazului tău.

Cum acționează radioterapia asupra celulelor canceroase?

Radiațiile folosite în radioterapie afectează materialul genetic (ADN-ul) al celulelor tumorale. Odată ce ADN-ul este deteriorat, celula malignă nu mai poate crește sau se divide mult mai greu. Cu timpul, aceste celule mor, iar organismul elimină resturile, treptat.

Ce se întâmplă cu celulele sănătoase din apropiere? Acestea pot fi influențate de radiații, însă majoritatea reușesc să se repare mult mai eficient decât cele canceroase. Medicul proiectează planul de radioterapie pentru a limita expunerea țesuturilor normale din jurul tumorii. De obicei, radioterapia produce efecte progresiv, pe durata tratamentului, cu îmbunătățiri observabile la câteva săptămâni sau luni după începerea ședințelor.

Indicații și scopuri pentru tratamentul prin radioterapie

Medicul poate recomanda radioterapia în cazul a numeroase tipuri de cancer: de sân, prostată, plămâni, col uterin, rect, piele, creier sau oase, printre altele. Indicația depinde de locul, mărimea și stadiul tumorii, precum și de terapiile efectuate anterior.

Radioterapia poate avea mai multe scopuri practice:

• Terapie curativă sau adjuvantă – poate micșora tumora înainte de operație (neoadjuvant), sau poate stabiliza zona după intervenție, reducând riscul recidivelor (adjuvant).
• Tratament de control – ține sub control boala când vindecarea completă nu este posibilă.
• Tratament paliativ – ameliorează durerea ori alte simptome neplăcute provocate de cancer în stadiu avansat, astfel încât pacientul să aibă o calitate a vieții mai bună.
• Pentru recidive – se utilizează dacă tumoarea revine după alte tratamente.
• În asociere cu alte terapii – radioterapia se folosește împreună cu chirurgia, chimioterapia sau imunoterapia atunci când specialiștii consideră că această combinație crește rata de succes.

Un exemplu practic: pacienții cu diagnostic oncologic la nivelul prostatei, în stadiu incipient pot primi radioterapie ca tratament al cancerului de prostată, unic sau în asociere cu alte opțiuni terapeutice.

Planificarea și efectuarea tratamentului de radioterapie

Pentru a asigura eficiența tratamentului, echipa medicală parcurge mai mulți pași. Iată cum decurge de regulă acest proces:

• Consultația inițială – medicul discută diagnosticul și explică dacă radioterapia reprezintă o opțiune potrivită.
• Investigații imagistice – pacientul efectuează de obicei o tomografie computerizată (CT) sau alte scanări ca să stabilească exact zona de tratat.
• Planificarea tratamentului – specialiștii în fizică medicală și oncologie stabilesc doza, intensitatea și modul de aplicare a radiațiilor. Pot marca pielea pacientului pentru a ghida fasciculul la fiecare ședință, sau pot folosi măști ori orteze dacă regiunea iradiată este la nivelul capului sau gâtului.
• Derularea ședințelor – în cazul radioterapiei externe, pacientul stă întins pe o masă, menține poziția fixă și primește tratamentul timp de câteva minute. Majoritatea programelor implică ședințe zilnice, timp de 4 până la 8 săptămâni, fiecare durând 10-15 minute.
• Monitorizare și ajustare – medicul verifică periodic răspunsul organismului și adaptează tratamentul, dacă este nevoie.

Brahiterapia implică plasarea temporară sau permanentă a unei surse radioactive direct lângă tumoră. Această metodă concentrează radiațiile pe un segment foarte restrâns. Pentru unele boli, cum ar fi anumite limfoame sau cancere de tiroidă, medicul poate administra o substanță radioactivă pe cale orală sau intravenoasă.

Tehnici avansate, precum IRMT (radioterapie cu intensitate modulată) sau tomoterapia, ajută la modelarea foarte precisă a dozei și la protejarea structurilor sănătoase apropiate.

Efecte secundare posibile și cum le poți gestiona

Chiar și cu tehnologii moderne, radioterapia poate produce anumite efecte adverse. Fiecare pacient reacționează diferit, iar intensitatea simptomelor variază în funcție de zona tratată, tipul de radiație și starea generală de sănătate.

Cele mai întâlnite efecte secundare:

• Oboseala – foarte frecventă, mai ales spre finalul tratamentului. Este recomandat să te odihnești suplimentar, să adaptezi programul zilnic și să nu eviți activitățile ușoare, care ajută la menținerea tonusului psihic.
• Modificări cutanate – pielea din zona iradiată poate deveni roșie sau uscată și se poate descuama, ca după o expunere la soare. Folosește loțiuni indicate de medic și evită să expui zona la temperaturi ridicate sau raze ultraviolete.
• Căderea părului – se limitează la zona tratată cu radiații, de exemplu scalp în caz de radioterapie cerebrală.
• Tulburări sanguine – poți observa modificări ale hemoleucogramei, mai ales dacă sunt tratate zone cu măduvă osoasă (oasele lungi, bazin).

În funcție de regiunea iradiată, pot apărea simptome suplimentare: iradierea capului poate duce la probleme salivare ori tulburări de memorie, radioterapia pelvină poate duce la disconfort urinar sau digestiv.

Printre efectele întârziate, care apar la luni sau chiar ani după tratament, se numără scăderea fertilității, afectarea unor organe din zonele expuse sau, rareori, creșterea riscului pentru alte forme de cancer.

Recomandări utile pentru limitarea sau gestionarea efectelor adverse:

• Prezintă-te regulat la controlul medical;
• Respectă indicațiile privind igiena, hidratarea și protejarea pielii;
• Anunță orice reacție nouă sau persistentă medicului curant;
• Cere sprijin psihologic, dacă simți anxietate sau stres legat de tratament;
• Notează modul în care te simți zilnic pentru a putea raporta ușor evoluția sau eventualele probleme echipei oncologice.

Nu folosi suplimente, remedii sau tratamente fără aprobarea medicului și nu recomanda altor persoane să urmeze același tratament.

Durata tratamentului și etapele recuperării

Durata radioterapiei depinde de locația tumorii, stadiu și planul medical individual. Cele mai multe scheme presupun ședințe zilnice, timp de câteva săptămâni (de obicei între 4 și 8), dar există și protocoale mai scurte pentru unele afecțiuni.

Efectele adverse ating de obicei un vârf la finalul tratamentului sau la scurt timp după aceea. Majoritatea acestor reacții scad considerabil în săptămânile următoare. În perioada de recuperare, pacientul merge la control regulat, efectuează analize, iar medicul urmărește evoluția și eventualele efecte pe termen lung.

Respectă sfaturile medicului și nu amâna prezentările la control, chiar dacă te simți bine! Unele efecte apar după o perioadă și pot necesita intervenție rapidă.

Radioterapia a evoluat mult în ultimii ani. Tehnologiile moderne, precum tomoterapia sau radioterapia cu intensitate modulată, oferă tratamente mai precise, adaptează doza la forma tumorii și reduc riscurile pentru organele aflate în apropiere. Astfel, șansele de control al bolii cresc, în timp ce efectele adverse scad.

Acest articol are scop informativ. Informațiile prezentate nu substituie controlul medical sau opinia unui specialist. Solicită întotdeauna sfatul medicului pentru diagnostic, tratament și monitorizare.

Sursa: https://www.medlife.ro/imagistica-medlife/radioterapie