ATENŢIE, ROMÂNI! POSTUL nu are nicio VALOARE dacă nu faci asta DUMINICA

Înainte de începerea Postului Mare parcurgem o perioadă de trecere, numită în popor săptămâna albă, a brânzei ori a untului. Aceste numiri reprezintă o formulare populară a perioadei de şapte zile dinaintea postului propriu-zis, în care nu se face dezlegare la carne, ci doar la produse din lapte, ouă şi peşte, notează ziarul Bisericii.

Dacă luăm în considerare că duminica dinaintea începerii Postului Mare este numită „a Izgonirii lui Adam din Rai“, înseamnă că săptămâna brânzei aminteşte de şederea protopărinţilor neamului omenesc în rai, unde nu au mâncat carne.

Spre finalul săptămânii, sâmbătă, Biserica a rânduit proslăvirea tuturor bărbaţilor şi femeilor care s-au nevoit prin viaţă ascetică, post şi rugăciune.

Citește și:  Ce NU ştiai despre BOTEZ! PREOȚII EVITĂ să o spună

Ultimul răgaz duhovnicesc dinaintea începerii Sfântului şi Marelui Post îl constituie duminica izgonirii lui Adam din Rai sau a iertării. Ni se cere în mod expres să iertăm tot ce avem asupra cuiva: „de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta vouă greşelile voastre“ (Matei 6, 14-15). De ce trebuie să le cerem iertare şi să-i iertăm pe semenii noştri? Ca şi Domnul să ne ierte şi nouă păcatele. Cutremurător! Nu primim iertare dacă ne dovedim incapabili s-o dăm. În măsura în care ne place să avem vrăjmaşi, Îi cerem lui Dumnezeu să ni Se arate duşman. Sunt cuvinte grele, dar veridice, căci Mântuitorul Hristos nu glumea, nici nu arunca vorbe în vânt. Şi totuşi, din ce pricină Domnul a condiţionat iertarea Lui de cea acordată de noi celor care ne-au făcut vreun rău voit sau inconştient? Răspunsul ni-l oferă Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Mila lui Dumnezeu se ascunde în milostivirea noastră faţă de aproapele“.