BISERICA RECUNOAŞTE! Trecerea preotului peste obiecte nu aduce vindecarea sufletească sau trupească

| 12 iun, 2014

O practică neautentică din timpul Vohodului Mare al Sfintei Liturghii, alături de cea a atingerii capului credincioşilor cu potirul, este întinderea credincioşilor pe pardoseala Bisericii pentru ca preotul să poată trece cu Cinstitele Daruri peste ei, în vederea tămăduirii de bolile sufleteşti şi trupeşti.

În alte cazuri întâlnim diferite obiecte (eşarfe, batiste, fulare, căciuli, poşete, portmonee, haine etc.), puse special pentru ca preotul să treacă în acest moment peste ele.

Acestor practici le lipseşte întru totul orice valoare sacramentală. Vohodul acesta al Sfintei Liturghii este rânduit pentru mutarea Cinstitelor Daruri de la Proscomidiar pe Sfânta Masă, pentru a fi prefăcute în Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos, rostul lui nefiind unul harismatic, pentru tămăduirea bolilor noastre. Pentru tămăduirea bolilor sufleteşti şi trupeşti, Biserica are rânduite Sfinte Taine speciale şi ierurgii, aşezate în cartea de slujbă numită Molitfelnic. Aşadar, practicile acestea, nefiind menţionate în Liturghier, trec şi ele în rândul inovaţiilor liturgice. Astfel de practici nu se pot justifica nici teologic, întrucât trecerea preotului cu Cinstitele Daruri peste trupurile credincioşilor nu are nicio valoare sacramentală, cu atât mai mult cu cât acestea nu sunt nici măcar prefăcute deocamdată în Trupul şi Sângele Domnului, fiind numai într-un urcuş spre această Prefacere, scrie ziarullumina.ro.

În rânduiala Liturghiei Darurilor mai înainte Sfinţite, când Vohodul se face chiar cu Sfintele Daruri, aceste Daruri fiind sfinţite la o Liturghie anterioară, există precizarea că în timpul lui "credincioşii stau plecaţi la pământ, în adâncă tăcere" (Liturghier). Nu apare însă nicio referire la trecerea preotului cu Sfintele Daruri peste trupurile credincioşilor. La Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi a Sfântului Vasile cel Mare, credincioşii îngenunchează pentru solemnitatea momentului, fără a face însă vreun alt gest ritual.

Neajunsurile practice ce s-ar putea întâmpla preotului în cazul trecerii cu Cinstitele Daruri peste trupurile credincioşilor sunt aceleaşi ca şi în cazul punerii potirului peste capetele lor, putându-se vărsa vinul binecuvântat din potir şi, de asemenea, fiind afectate solemnitatea momentului şi trăirea duhovnicească a credincioşilor din Biserică, care trebuie să stea în adâncă reculegere şi cu multă luare aminte.

Considerăm că evitarea şi renunţarea la aceste practici se impune cu necesitate, putându-se ajunge la aceasta prin explicaţiile date cu multă răbdare şi tact pastoral de către preoţi credincioşilor lor, prezentându-li-se neconformitatea cu practica liturgică a Bisericii. Se necesită de asemenea intensificarea catehezei liturgice, în cadrul căreia, prin explicarea semnificaţiei mistico-simbolice a Sfintei Liturghii, credincioşii vor înţelege valoarea şi înţelesul tainic al fiecărui moment din timpul ei, evitând degenerările de tipul celor prezentate mai sus.

loading...

Ştirile orei

8 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
29 iun, 2014
Preafericitul Daniel
Comunicat public din partea Patriarhiei Române

Dragi credincioşi, sunt Preafericirea Mea Daniel şi în calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române vă înştiinţez că suntem în pragul colapsului: ţara noastră a rămas fără resurse de rahat!

Din cauza sărbatorilor ortodoxe din ultimele săptămâni, rezerva de rahat a României a fost epuizată. Deşi existau câteva diferenţe de opinie între membrii Sfântului Sinod, când a fost vorba de mâncat rahat, cu toţii au ajuns la un consens şi nimeni nu a mai ţinut cont de funcţie, vârstă şi simpatii, toţi aceştia trecând direct la înfulecat.

Trist este faptul că majoritatea credincioşilor nu s-au mulţumit sa consume rahat în timpul slujbelor, ci şi-au luat si câte doi saci pentru acasă. Absolut toţi enoriaşii au mâncat rahat în timpul slujbelor, în timpul discuţiilor de pe marginea străzii şi chiar alături de familiile lor, la chermeze, nunţi, botezuri sau cumetrii.

Pasiunea pentru consumul de rahat s-a răspândit rapid, astfel că o multitudine de preoţi, diaconi, călugari, episcopi si mitropoliţi s-au apucat, la rândul lor, să mănânce rahat. Din păcate pentru ei, zăcămintele de rahat ale României au fost epuizate, astfel că doar printr-o minune va mai fi descoperit vreun zăcământ de rahat care încă n-a fost consumat în această ţară. În acest mod se poate explica de ce, în ultima perioadă, foarte mulţi credincioşi au început să mănânce rahat în afara ţării, chiar si prin moschei, sinagogi si temple.

Cu sufletul plin de speranţa că vom identifica un nou zăcământ de rahat pe teritoriul ţării noastre, astfel încât să nu fie nevoie sa apelăm la importuri şi gândindu-ne cu evlavie la Bântuitorul nostru Iisus, vă spun „Fiţi binecuvântaţi, fiilor”. Doamne ajută!
23 iun, 2014
Cuviosul Portofenie
Fiilor, nu vă lasaţi ademeniţi de falsele moaşte, vechi, tari si urât mirositoare ! Vă rog să veniţi la biserică pentru că am să vă poftesc sub patrafirul meu. Aici veţi găsi unicele moaşte vii, compuse dintr-un organ cilindric, vânjos şi lung de 20 de centimetri, cu cap gros, precum şi două bile păroase şi mari asemeni unor ouă de struţ. Sunt fierbinţi, primitoare, izvorăsc o mireasmă dulce de ştromeleag şi dacă le molfăiţi alene, veţi trezi izvorul de mir sub forma unui jet alb, lăptos, fierbinte si reconfortant. Aşadar, nu mai aşteptaţi, ci poftiţi la coadă, la adevăratele moaşte făcătoare de minuni ale cuviosului Portofenie !
17 iun, 2014
Părintele Alcoolie
Stimaţi credincioşi, vedeţi că mâine vin să vă miruiesc. Tarifele sunt după cum urmează:
1. 100 de lei - Evanghelia, patrafirul, crucea şi mâna dreaptă, plus bonus de tămâiere all-inclusive;
2. 80 de lei - Patrafirul, mâna dreaptă şi şomoiogul de busuioc cu care vă dau în freză;
3. 50 de lei - Patrafirul şi crucea plus mâna stangă cu care mă scarpin la boaşe;
4. 20 de lei - Doar patrafirul, zgârciţilor. Să nu vă imaginaţi că intraţi în rai cu banii ascunşi în chiloţi;
5. 10 lei - Vă dau să pupaţi salamul bărbos, că altceva nu meritaţi, tăntălăilor;
6. 5 lei - Îmi şterg posteriorul cu mutrele voastre diforme;
7. Moca - Să mergeţi la biserică să vă agheasrnuiască părintele Coşmelie, sărăntocilor.
17 iun, 2014
Părintele Pazvante
Fiilor, vă prezint ghidul de mântuire rapidă al părintelui Pazvante.

Iată principalii paşi:
1. Intraţi în biserică facând semnul sfintei cruci şi rostind „Eu pup poala popii, popa pupă poala mea”;
2. Pe furiş, vă îndopaţi cu sarmalele furate din mâinile babei de lângă voi;
3. Vă spălaţi pe dinţi cu agheasmă pentru că va trebui sa língeţí icoanele din biserică. Ideea e să nu mai aveţi resturi de sarmale pe dinţi, astfel încât să nu le îmbăloşaţi;
4. Intraţi în altar şi cotizaţi la buzunarul meu pentru că altfel nu vă permit să molfăiţi ciolanele profanate (a.k.a. sfintele moaşte);
5. După ce în prealabil v-am dat lumină de sub sutană, vă îndepărtaţi împărţind coate şi pumni babelor si ortonauţilor zeloşi;
6. La sfârşit, cu o satisfacţie imensă că aţi putut molfăi sfintele moaşte ale Ciocănitoarei Woody şi aţi reuşit să ieşiţi pe poarta bisericii, plini de evlavie, începeţi să trageţi rafale de băşíní cu stropi, pentru a vă demonstra dreapta credinţă.

Ghidul de mântuire rapidă al părintelui Pazvante nu poate da greş. Efect duhovnicesc garantat.
16 iun, 2014
Breaking news de la BOR
La Patriarhie au fost expuse moaştele Mielului cu O Nară

Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.

“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.

Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat într-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.

Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor îmbulzi şi la următoarele sărbători, credincioşii vor avea câteva surprize foarte plăcute printre care se numără moaştele ciocănitoarei Woody şi mantia cuviosului Superman."

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ