De ce reducerea ratelor la credit ajută economia

Recenta măsură privind reducerea ratelor la bănci pentru doi ani anunţată de Cabinetul Ponta a ţinut capul de afiş al dezbaterilor din ultimele două zile. În multitudinea de comentarii şi interpretări, adversarii Cabinetului Ponta s-au grăbit să acuze măsura ca fiind populistă, ignorând cu desăvârşire atât impactul direct – sprijinul acordat cetăţenilor care întâmpină dificultăţi în achitarea creditului, cât şi impactul indirect – stimularea creşterii consumului care va aduce efecte pozitive în economie.

Pentru a restabili adevărul legat de măsura propusă de Executiv, se cuvine o trecere în revistă a impactului prognozat precum şi a pasilor procedurali prin care cetăţenii cu credite vor beneficia de sprijin guvernamental.

Astfel, aproape 900.000 de români, cu datorii la bănci vor fi eligibili, de la 1 aprilie, în cadrul programului propus de Cabinetul Ponta. Guvernul va crea astfel un cadru legal prin care instituţiile financiare vor putea reduce timp de doi ani ratele clienţilor, cu până la 500 de lei lunar. Ulterior, vor primi şi bani de la stat, ca să plătească diferenţa, dupa perioada de graţie. Toate aceste sume vor reprezenta practic un credit fiscal, adică populaţia care va beneficia de acest program nu va trebuie sa restituie statului niciun leu. De menţionat că vor fi eligibili cei cu venituri mai mici de 1.600 de lei lunar, care nu au restanţe mai mari de 90 de zile la plata ratelor. Diminuarea ratei lunară va fi plafonată la un cuantum maxim de 500 de lei.

Impactul efectiv al măsurii a fost explicat chiar de către primul ministru. "Aceasta presupune că numai în anul 2014 o sumă de aproape 4 miliarde de lei să fie disponibilizată din partea băncilor pentru persoane fizice care sigur mai departe vor folosi aceşti bani pentru alte necesităţi şi pentru o creştere moderată, dar importantă a consumului", a subliniat Victor Ponta.

Cum se traduce, pe scurt, în economie, sprijinul pe care statul îl acordă cetăţenilor care întâmpină dificultăţi în plata ratelor la bănci pentru creditele contractate? Practic, statul degrevează cetăţenii vizaţi de plata a jumătate din rata lunară la creditele obţinute în anii trecuţi, în limita a 500 de lei lunar. Pe cale de consecinţă, banii care vor fi scutiţi de românii aflaţi în imposibilitatea de a plăti integral ratele se vor duce în consum. Cu alte cuvinte, acele sume de bani pe care cei cu credite le-ar fi avut de plătit băncilor vor fi suportate de stat, iar banii astfel economisiţi vor fi prioritizaţi de către cei cu credite către alte cheltuieli de necesitate (alimente, facturi, costuri cu utilităţile etc.).

Un efect pozitiv colateral al măsurii ce urmează a fi implementată de la 1 aprilie este legat de oportunitatea plăţii arieratelor. Astfel, românii degrevaţi de plata integrală a ratelor la bănci vor putea direcţiona sumele de bani rămase către plata facturilor restante, ceea ce se va traduce într-un impuls pozitiv în economie, mai ales în condiţiile în care sezonul rece consemnează de fiecare dată o creştere a costurilor la întreţinere şi utilităţi.

Desigur, măsura Cabinetului Ponta are un caracter temporar (doi ani de zile) şi nu poate substitui relaţia existentă între părţile contractante – instituţia financiară şi clientul care angajează creditul. Totuşi, ţinând cont de statisticile din ultima perioadă care arată că aproape un milion de români au dificultăţi în a-şi achita ratele la bănci, soluţia propusă de Executiv nu poate avea decât efecte benefice.

Impactul pozitiv în economie a măsurii Executivului a fost evocat inclusiv de către Fondul Monetar Internaţional care consideră că decizia de a sprijini pe o perioadă de doi ani persoanele care au credite va conduce la o crestere a creditarii si a consumului.

Trebuie menţionat că planul guvernamental este legitimat şi de fluctuaţiile valutelor. Până în 2008, leul era foarte bine cotat în raport cu euro, dolarul şi francul elveţian, monede în care românii s-au împrumutat la bănci. După declanşarea recesiunii economice, leul a pierdut teren, valutele s-au apreciat, iar ratele românilor la bănci au crescut în consecinţă. În altă ordine de idei, soluţia guvernului oferă un binemeritat balon de oxigen şi pentru acei români care au căzut victime involuntare a aprecierii excesive a valutelor în raport cu leul.

Soluţia asumată de Cabinetul Ponta este evaluată într-un registru pozitiv şi de către Mugur Isărescu. Guvernatorul Băncii Naţionale consideră că schema fiscală anunţată de primul ministru, prin care ratele bancare li se reduc la jumătate celor care întâmpină probleme în achitarea lor, stimulează consumul prin uşurarea debitorilor şi va diminua volumul de credite neperformante. "Exista o speranţă ca ceea ce ar fi putut deveni credit neperformant nu se va mai încadra în această categorie întrucât în loc să aibă o rată de 500 va avea să zicem 200 de lei rata, iar ceilalti 300 se vor duce în consum. Pe de o parte există o pierdere aparentă de fiscalitate, dar se câştigă din taxele pe consum. Dar calculul final e mult mai sofisticat", a explicat Mugur Isărescu.

Toate aceste calcule şi argumente demonstrează că decizia Guvernului Ponta este una corectă şi legitimă. Pe palierul economic, sunt stimulate acele pârghii care vor asigura o creştere a consumului. Pe palierul social, românii aflaţi la ananghie ca urmare a dificultăţilor întâmpinate în a-şi plăti ratele bancare primesc un sprijin concret din partea statuluii. Prin urmare, soluţia Cabinetului Ponta generează un dublu avantaj – economic şi social – şi se înscrie totodată în logica firească a unei măsuri de stânga, asumată de un premier social-democrat, în care statul intervine pentru a-şi ajuta cetăţenii aflaţi în incapacitate de plată a ratelor către bănci.