Kelemen Hunor: Cu legile acestea de cauciuc, orice poate fi asociat cu fapte de corupţie

| 18 noi, 11:59

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine, într-un interviu acordat AGERPRES, că în situaţiile în care există greşeli administrative ar trebui să se aplice corecţii de aceeaşi natură, menţionând că trebuie să se stabilească unde se termină zona penală şi unde începe cea administrativă, altfel "orice poate fi asociat cu fapte de corupţie".

"Trebuie să stabilim unde se termină zona penală şi unde începe zona administrativă. Şi acolo unde se face o asemenea greşeală, trebuie o corecţie administrativă şi nu penală. Cu legile acestea de cauciuc, orice poate fi asociat cu fapte de corupţie. Când noi vorbim despre acest caz, atunci nu atacăm justiţia, nu atacăm procurorii, doar spunem că există undeva o problemă de logică, dacă nu există o altă intenţie", afirmă Kelemen Hunor, cu referire la poziţia UDMR faţă de situaţia de la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureş. 

Preşedintele UDMR vorbeşte şi despre nevoia unei 'înţelegeri strategice' pe termen lung între toate forţele politice pe anumite domenii, care să ducă la creştere economică. 

Kelemen Hunor a vorbit, în interviul acordat AGERPRES, şi despre problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară şi societatea românească, în general, dar şi despre regionalizare. 


AGERPRES: Alegerile parlamentare din acest an aduc o serie de noutăţi faţă de cele din 2012. Vă ajută faptul că, de data aceasta, avem vot pe liste? 

Kelemen Hunor: Nu ştiu dacă ne ajută pe noi, dar oricum e mai aproape de ceea ce noi am dorit şi am susţinut tot timpul. Eu cred că e foarte bine că ne-am întors la listele judeţene, la această variantă care, până la urmă, a fost folosită până în 2008. În 2008 am avut prima dată alegeri pe colegiile uninominale. Nici în 2008, nici în 2012 n-a contribuit acest sistem la o îmbunătăţire a actului politic, nu vreau să vorbesc de clasa politică fiindcă nu-mi plac generalizările. Şi clasa politică este alcătuită din oameni, unii mai buni, alţii mai puţin buni. La tot ce înseamnă actul politic şi tot ce înseamnă Parlament, nu a adus o îmbunătăţire vechiul sistem. Eu cred că sistemul proporţional pe liste judeţene este varianta bună pentru România. Poate că o redistribuire a voturilor pe o listă naţională ar fi fost mult mai aproape de ceea ce este, din punctul meu de vedere, un sistem echitabil şi proporţional. Dar această variantă este ok. Ne va ajuta, nu ne va ajuta, nu ştiu. Important este că fiecare vot se transformă în mandat, acolo unde a fost dat votul, nu în altă parte. Din acest punct de vedere, şi electoratul poate fi mobilizat şi motivat mult mai bine decât în vechiul sistem. 

AGERPRES: Câte mandate de parlamentar speră UDMR să obţină? 

Kelemen Hunor: În acest moment, eu nu vreau să intru în speculaţii în ceea ce priveşte numărul de mandate. Important este să reuşim să-i convingem pe cei care ne votează că avem candidaţi buni, avem un program politic credibil şi realizabil, şi să avem o reprezentare proporţională a comunităţii maghiare în Parlament. Că acest lucru înseamnă 17, 18, 19, 20 de mandate în Cameră şi 8, 9, 10 mandate de senator, chiar că nu are o importanţă primordială. Dacă reprezentarea proporţională este asigurată, eu cred că ne-am făcut treaba. Mult mai important e mesajul, percepţia, dacă există încredere din partea cetăţenilor faţă de ceea ce propunem noi. 

AGERPRES: Nume din "garda veche", parlamentari cu mai multe mandate la activ, nu se regăsesc pe actualele liste pentru alegeri. Ce a justificat această schimbare şi cum au primit decizia de "înnoire" actualii parlamentari ai UDMR? 

Kelemen Hunor: Unii au spus de acum patru ani, şi-au planificat această retragere. Au spus că nu vor candida în 2016. Deci, sunt două situaţii diferite. În cazul domnului Marko, şi mai sunt încă câţiva care de la bun început au spus că este ultimul mandat. Dacă dorea, de exemplu, domnul Marko putea să candideze. Chiar eu am spus, la un moment dat, că aş fi dorit să meargă mai departe cu încă un mandat la Senat. Alţii au fost nevoiţi, din diferite motive, să nu mai candideze în acest an, la aceste alegeri. Eu cred că, în acest moment, această schimbare în grupurile noastre înseamnă cam 55% din cele două grupuri, oameni care n-au fost în Parlament. E un lucru bun. Vom vedea. Noi am gestionat bine, zic eu, acest transfer, această trecere, această schimbare. Nu am avut conflicte, tensiuni majore, nici în cazul în care unii ar fi dorit să meargă mai departe şi n-au putut din varii motive. Dar e deja trecutul, nu ne întoarcem. 

AGERPRES: Au fost cazuri în care conducerea UDMR i-a forţat? 

Kelemen Hunor: Nu forţăm pe nimeni. 

AGERPRES: Competitorii electorali, contracandidaţii dumneavoastră, susţin că au "liste curate". Care este profilul candidatului UDMR? 

Kelemen Hunor: Om capabil de a face faţă la provocările care ne aşteaptă în Legislativ şi în politică. Oameni competenţi, oameni cinstiţi, corecţi şi cu o oarecare experienţă în diferite domenii. Sunt unii care vin din zona academică, alţii din societatea civilă, alţii din zona autorităţilor locale, alţii sunt foşti parlamentari. Eu cred că este o echipă bună. 

AGERPRES: UDMR a fost criticată pentru folosirea, în precampanie, a mesajului "Salvăm Clujul/Oradea de Bucureşti. Taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala". De ce aţi ales un astfel de mesaj? De ce este Capitala un pericol pentru Cluj, pentru Oradea, pentru Transilvania în general? 

Kelemen Hunor: Nu Capitala reprezintă un pericol, până la urmă, fiindcă aici nu vorbim de oraşe şi de locuitorii oraşelor. Nimeni nu are nimic cu bucureştenii şi nimeni nu vrea să se îndepărteze de Bucureşti, de Capitală şi de tot ce aduce o capitală în orice ţară. Aici e vorba de percepţia ardelenilor faţă de cum se guvernează, de Guvern, care e în Capitală, de Guvernul care face permanent centralizarea, face eforturi uriaşe de a centraliza toate deciziile. Noi am vorbit, aici, despre un lucru absolut normal şi european, despre un principiu european: descentralizare fiscală. Despre acest lucru scrie şi pe afişe, nu scrie altceva. Cel care doreşte să interpreteze corect aceste afişe citeşte toate textele scrise pe afiş şi ştie despre ce vorbim. Cei care doresc să dea o altă interpretare aleg două cuvinte şi ne acuză de fel de fel de lucruri neadevărate. Dar nu asta este important. Important este principiul. 

Acum câţiva ani, un deputat, un fost coleg al meu de Cluj care acum e europarlamentar, făcea campanie exact cu acest mesaj, doar că el nu a fost auzit. Când spunem noi, suntem auziţi. Noi am vrut să aducem în discuţie o problemă esenţială şi am reuşit: de ce firmele care au o cifră de afaceri peste o anumită sumă, indiferent unde au sediul şi unde au fabricile şi uzinele şi activitatea, toate taxele trebuie să le plătească la Bucureşti? De ce? Firma Mercedes de la Sebeş sau Bosch de la Cluj sau Michelin de la Zalău şi multe alte exemple. De ce trebuie să plătească obligatoriu la Bucureşti taxele? Noi spunem că trebuie să rămână mai mulţi bani la dispoziţia autorităţilor locale, fără să treacă prin Bucureşti, fără să se ducă primarul sau preşedintele consiliului judeţean şi să întindă mâna la Bucureşti, la cineva care poate nu ştie unde este şcoala de la Gilău, în ce stradă. Dar el va spune sau ea dacă trebuie zugrăvit sau nu. Nu ştie unde trebuie să treacă un pod peste Someş, dar el va spune dacă e cazul sau nu e cazul să mai construieşti un pod de trecere peste un râu sau peste un pârâu. 

Deci, din acest punct de vedere, eu cred că o mai mare încredere în propriul popor şi în propriii tăi cetăţeni, în autorităţile locale, e foarte importantă. Să dai posibilitatea să decidă şi să dai şi resursele financiare pentru a pune în aplicare aceste decizii - asta este ideea. Noi nu negăm necesitatea redistribuirii fiindcă sunt zone unde se produce mai puţin decât e nevoie pentru a întreţine toate instituţiile şi pentru a răspunde la toate aşteptările societăţii. Noi credem că, într-o proporţie mult mai mare, ar trebui să rămână banii şi pe plan local şi să meargă restul spre Bucureşti, pentru a susţine toate instituţiile statului şi pentru a redistribui banii către zonele mai sărace. Nu este nimic extravagant, nimic ieşit din comun. Eu am văzut că, dacă noi ridicăm anumite probleme, subiecte, teme, atunci imediat devenim mai suspecţi decât alţii. De ce? Eu sunt un cetăţean care plăteşte toate contribuţiile către stat, părinţii, străbunicii, stră-străbunicii mei, din 1918, prin munca lor, au contribuit la construcţia României. Deci, nu am voie să spun exact ce spune un român? De ce? Mesajul nostru era în acest sens. Nu este împotriva bucureştenilor, nu este împotriva Capitalei. Dorim o descentralizare fiscală şi nu suntem singuri. Dacă mergeţi şi staţi de vorbă cu oameni de afaceri şi nu numai, români, maghiari, oricine, veţi vedea că acest lucru este susţinut şi de către ei. Când vorbim de descentralizare fiscală - indiferent dacă e vorba de Cluj, de Oradea, de Timişoara sau de Miercurea Ciuc, acolo trăiesc români, maghiari - nu este descentralizare fiscală pentru maghiari, e pentru fiecare om, pentru fiecare comunitate, indiferent care sunt raporturile etnice şi care sunt proporţiile în comunitatea respectivă. 

AGERPRES: Această componentă financiară, fiscală, ar trebui să fie inclusă într-un concept mai larg de descentralizare, regionalizare, poate federalizare? 

Kelemen Hunor: Sunt două posibilităţi. De fapt, noi în fiecare an am spus: când se aprobă legea bugetului, atunci se stabilesc sumele defalcate şi cum se distribuie şi cum se redistribuie banii pentru comunităţile locale şi, în fiecare an, se poate stabili în funcţie de... Şi eu nu sunt un om care crede că lucrurile nu se mişcă şi dacă ai stabilit ceva în anul 2016 trebuie să rămână aşa până în 2060. Din punctul meu de vedere, lucrurile se schimbă repede şi trebuie să dai posibilitatea şi Guvernului şi autorităţilor locale să se acomodeze. Deci, eu cred că după ce stabilim un principiu şi o lege cadru, în fiecare an, în bugetul de stat, anumite elemente de echilibrare pot fi stabilite, nu trebuie neapărat să ne gândim la o lege care rămâne aşa. În legea bugetului se stabileşte: din TVA - procentul cutare rămâne pe plan local, restul merge către Guvernul central; din impozitul pe venit - se dă la bugetul naţional procentul respectiv, restul rămâne pe plan local. Şi aşa mai departe pentru toate tipurile de taxe şi impozite. Deci, din acest punct de vedere, o flexibilitate trebuie să existe, dar trebuie stabilit un principiu: vrem să dăm resurse autorităţilor locale sau nu? 

Chestia cu regionalizarea şi cu reforma administrativă e mai complicată, dar se leagă fiindcă degeaba faci o reformă administrativă dacă resursele financiare nu urmăresc reforma administrativă. Ceea ce s-a făcut în ultima perioadă este extrem de enervant şi extrem de dezamăgitor. De exemplu, în regiunea noastră, unde Clujul este capitala regiunii - regiune de dezvoltare, că nu avem altele - cei de la Oradea trebuie să vină pentru firme mijlocii şi pentru firmele mari pentru toate hârtiile şi pentru toate demersurile şi relaţia lor cu instituţiile statului, la Cluj. Până acum au rezolvat la Oradea. Acest lucru nu este corect. Nu este corect pentru orădeni, nu este corect pentru sălăjeni, nu este corect pentru sătmăreni şi pentru nimeni din celelalte zone. Ce au rezolvat până acum la nivelul judeţului şi au făcut drumul de la Beiuş până la Oradea, de dimineaţă până la prânz, acum pierd o zi întreagă să vină, pe autostrada care nu există, până la Cluj, să stea la coadă şi să se întoarcă la Oradea, tot pe autostrada inexistentă. De ce? Cui îi foloseşte o astfel de procedură? Să-i enervăm pe oameni? Nu cred că acesta este dezideratul statului, să-i enerveze pe cetăţeni în fiecare zi şi în fiecare săptămână. De aceea, spun că o reformă administrativă este necesară, dar dacă nu se face o reformă administrativă înţeleaptă şi bine gândită, atunci facem un rău imens societăţii şi un rău imens perspectivei noastre de dezvoltare. 

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, federalizarea ar fi o soluţie pentru România? 

Kelemen Hunor: În acest moment, nu există un astfel de proiect. Nu cred că, în acest moment, este o temă de discuţie. Regiunile istorice au identităţi bine conturate şi regiunile istorice au contribuţie esenţială la identitatea naţională şi acest lucru trebuie păstrat, trebuie încurajat, întărit, dar astfel de realizări în 2016 nu există. 

AGERPRES: O vedeţi posibilă mai târziu? 

Kelemen Hunor: Nu ştiu. Nu văd eu mai târziu nimic. Eu văd doar pentru următorii ani ce e important. 

AGERPRES: Pentru campania electorală v-aţi ales sloganul "Transilvania, viitorul pentru noi toţi". Cum veţi transforma acest slogan cu care cereţi voturile comunităţii maghiare în proiecte legislative relevante pentru regiune? 

Kelemen Hunor: Eu cred că, în acest moment, dincolo de proiectele concrete care sunt extrem de importante, ar trebui să ne gândim la cel puţin 4-5 domenii unde, dacă nu va exista după alegeri o înţelegere strategică pe termen lung, între toate forţele politice, eu cred că nici 2018, nici peste o sută de ani, nu ne va prinde într-o situaţie favorabilă creşterii economice şi bunăstării societăţii româneşti. Deci, aşa cum n-am reuşit în aproape o sută de ani să legăm regiunile istorice cu nişte autostrăzi... Nu mai vorbesc de calea ferată, fiindcă acum o sută de ani mergeau mai bine trenurile şi mai punctual decât acum.

Acum 20 de ani, când am plecat în Bucureşti să muncesc acolo ca secretar de stat, mergeam cu trenul de la Cluj, de la ora 23,00-23,30, până la 5,30-6,00, când eram în Bucureşti. Acum, faci de două ori mai mult. În 20 de ani, asta este performanţa României. Deci, ar trebui să stabilim nişte chestiuni pentru toată societatea din România: infrastructură, un pact pentru infrastructură rutieră şi feroviară. Dacă vine iarăşi un ministru şi desenează alte autostrăzi şi alt traseu, dacă mai schimbă master planul încă o dată, încă de două-trei ori în patru ani, nu vom construi nimic. 

Noi suntem de Cartea recordurilor cu 50 km de autostradă în 27 de ani, ca să nu spun o sută de ani. Deci, din acest punct de vedere, ar trebui un pact naţional pe infrastructură, pe agricultură, pe învăţământ. Iarăşi, dacă noi modificăm Legea învăţământului, în patru ani, în o sută de articole şi alineate, facem varză tot ce înseamnă viitorul României, că e vorba de copii, că e vorba de competitivitate. Un pact între majoritate şi minoritate. Astea sunt cele patru domenii unde eu cred că ar trebui să găsim o soluţie sau cinci domenii, dacă vrem să luăm agricultura separat. Bineînţeles, când vorbim de infrastructură trebuie să ţinem cont de specificitatea fiecărei regiuni. Eu cred că pentru Ardeal, pentru Transilvania, pentru fiecare zonă, până la urmă, dar noi vorbim acum de Ardeal, este foarte important să avem infrastructura necesară pentru a atrage capital şi pentru a crea locuri de muncă. Dacă reuşim să facem acest lucru, dacă suntem legaţi de Occident, dacă investitorii văd că aici există cadrul legal, există infrastructură pentru a crea locuri de muncă, atunci vom fi în continuare motorul României din punctul de vedere al dezvoltării economice. Cu Constanţa, cu Iaşi, cu Bucureşti. Deci, eu nu neg importanţa altor regiuni şi oraşe, dar fără o infrastructură nimeni nu vine fiindcă, totuşi, aici vorbim de producţia industrială, vorbim de mărfuri care trebuie să ajungă la destinaţie. 

Eu cred că asta ar fi cel mai important pentru Transilvania: să reuşim să atragem investitori şi să creăm locuri de muncă, aşa cum nu am reuşit până acum. Dacă Clujul, de exemplu, are capacitatea de a aduce plusvaloare într-un anumit domeniu - se vorbeşte că IT-ul şi IT-iştii din Cluj sunt foarte buni -, atunci trebuie să dăm o şansă pentru acest oraş şi pentru această regiune să se dezvolte în acest domeniu. Şi alte oraşe, alte regiuni, alte microregiuni, din alte puncte de vedere, sunt bune şi pot fi motorul economiei româneşti. La acest lucru ne gândim şi mă gândesc în primul rând şi înainte de orice. Dacă nu reuşim să avem o aşa înţelegere şi un pact pe câteva domenii importante şi strategice, atunci putem să facem un proiect de ţară, să facem poveşti, să scriem eseuri, să declarăm că nu ştiu ce vom face în 2018 şi, până în 2018, sigur că nu vom avea rezultate. Proiectele concrete vor veni după ce va exista o astfel de înţelegere. 

Relaţiile interetnice sunt iarăşi un domeniu. Eu am mai propus în 2014-2015 şi am văzut că nu există un refuz, dar nu există nici o deschidere foarte mare. Eu cred că pentru stabilitatea socială, politică e foarte bine să existe un pact interetnic şi aici noi ne-am gândit la un text, am prezentat textul câtorva colegi în 2015, inclusiv preşedintelui Iohannis. Şi eu cred că în următorii ani va trebui să facem pasul pentru a spune că raportul între majoritate şi minorităţile etnice trebuie consolidat. Şi acum avem legi bune, nu în toate domeniile, dar nu se aplică. Nu se aplică aceste legi şi nimeni nu aduce în discuţie de ce se poate, după patru ani, să nu pui în aplicare Legea învăţământului şi de ce Legea învăţământului este facultativă pentru unii. Mă gândesc la UMF. Şi nimeni nu păţeşte nimic. Acolo nu e abuz în serviciu? Acolo nu este trafic de influenţă? Acolo nu e nimic, acolo e normalitate ca-n Rai, dacă nu respecţi legea? Chestia asta sigur că e enervantă, sigur că e dezamăgitor când vezi că patru ani nu se aplică. Dacă România poate să funcţioneze că legea este facultativă pentru unii şi obligatorie pentru alţii, că nu păţeşte nimic cel care nu aplică legea, dacă e vorba de maghiari sau este împotriva maghiarilor neaplicarea legii, atunci sigur că această comunitate este frustrată, sigur că este nervoasă, sigur că este dezamăgită. 

AGERPRES: Ce proiecte legislative are UDMR în vedere pentru următorul Legislativ? Cum va reflecta UDMR, în Parlamentul României, dorinţele comunităţii pe care o reprezintă? 

Kelemen Hunor: În primul rând, vrem să contribuim la noua lege a educaţiei, atât în ce priveşte pre-universitarul, cât şi învăţământul universitar. Aici avem interesul de a păstra ceea ce a fost bun şi de a corecta ceea ce trebuie corectat. În acelaşi timp, noi am propus şi propunem o lege prin care stabilim că în următorii patru ani - nu într-un an, nu de la o lună la alta - salariul minim creşte de la 1.250 de lei la 2.000 de lei. Etapizat, dar să ştie fiecare om, indiferent că lucrează în instituţiile statului şi e plătit de la buget sau în zona privată, care sunt etapele prin care se va ajunge de la 1.250 la 2.000 de lei. Pentru zona din mediul rural şi pentru agricultori, noi am propus un program de start-up prin care cei care investesc în agricultură să primească o infuzie din partea bugetului, pe o perioadă de 5-8 ani, de 50.000 de euro, pentru a începe o afacere, după care ei plătesc înapoi aceşti bani fără dobândă. Aici, importantă este dobânda, nu neapărat suma, fiindcă dobânzile sunt aşa de mari şi nu se poate accesa foarte uşor. De ce considerăm că e nevoie de acest lucru? Fiindcă noi am putea, prin agricultură şi prin industria de prelucrare în agricultură, să intrăm pe piaţa autohtonă şi pe piaţa europeană cu produse competitive. Nu e totuna dacă vinzi cartoful sau mergi mai departe şi prelucrezi materia primă, sau dacă vinzi carnea sau carnea prelucrată în diferite produse. 

Eu cred că trebuie să investim şi trebuie să încurajăm tinerii care vor să muncească în acest domenii. Şi sunt şi alte multe proiecte despre care putem discuta. Utilităţile, de exemplu. Noi am reuşit să reducem, prin iniţiativa Uniunii, TVA-ul la apa care intră la dumneavoastră în locuinţă, TVA-ul e 9%. Apa care iese are TVA 20%. Nu ştiu ce faceţi în casă, dar mai adăugaţi vreo 11% la TVA. Noi considerăm că nu e bine. Deci, dacă intră apa cu 9% TVA, trebuie să iasă cu 9%. Am încercat, când am reuşit să reducem la 9% la apa care intră în casă, dar nu am reuşit, că nu am avut parteneri pentru celelalte utilităţi. Voiam să reducem la 9% toate utilităţile şi acest lucru este bun pentru fiecare om, pentru fiecare cetăţean. Şi eu cred că este şi corect, nu numai bun. Deci, avem multe, multe proiecte concrete, dar trebuie să avem şi capacitatea şi trebuie să avem şi parteneri pentru a vota astfel de proiecte în Parlament. Noi, din acest punct de vedere, poate suntem singura formaţiune care de fiecare dată trebuie să depună un efort uriaş, fiindcă la 6-6,5% mai trebuie să aducem 45% voturi ca să fie un proiect aprobat în Parlament. 

AGERPRES: Dar proiecte legislative speciale, dedicate comunităţii maghiare? 

Kelemen Hunor: Eu am spus, e foarte simplu: dacă introducem în Constituţie şi apoi în legislaţia subsecventă promisiunile de la Alba Iulia, facem ceea ce doreşte comunitatea noastră din România, dacă se şi respectă aceste promisiuni. În cultură, în învăţământ, în administraţie, în justiţie, folosirea limbii materne şi prin reprezentanţii aleşi de către comunităţile respective. Astea erau promisiunile, nu erau nici atunci lucruri extravagante, nu sunt nici în secolul XXI, chiar sunt de bun-simţ. Reducerea pragului de la 20 la 10% pentru folosirea limbii materne în relaţie cu autorităţile, folosirea şi acceptarea limbii maghiare acolo unde maghiarii trăiesc în număr semnificativ sau sunt majoritari ca o a doua limbă oficială. Dacă scoateţi buletinul sau permisul de conducere, veţi vedea că acolo scrie în română, în franceză şi în engleză tot ce trebuie. De ce nu se poate şi în limba maghiară? Pe cine deranjează? Cine pierde dacă scrie? Eu am înţeles că în România sunt mulţi francezi, sunt mulţi britanici, sunt foarte puţini maghiari. Totuşi, eu cred că dacă scrie şi în limba maghiară, nici francezii din România, nici britanicii, nici românii nu suferă. 

AGERPRES: În ce condiţii aţi intra la guvernare? Există negocieri cu vreo formaţiune pentru asigurarea unei majorităţi după alegeri? 

Kelemen Hunor: Nu există discuţii nici cu unii, nici cu alţii şi până în 11-12 decembrie, până când nu vedem rezultatele alegerilor, nici nu vom discuta. Nici alţii nu discută, nici noi. Deci, este o întrebare la care pot să răspund după 11 decembrie. 

AGERPRES: Nu v-aţi fixat nişte condiţii pentru intrarea la guvernare? 

Kelemen Hunor: Ba da, dar nu putem transmite prin dumneavoastră condiţiile viitorilor noştri parteneri, cum nu transmit nici ei. Fiecare ştie ce e mai avantajos, ce doreşte, dar discuţii nu au fost iniţiate, nu au fost purtate şi până în 11 decembrie, noi nici nu intenţionăm să facem. 

AGERPRES: Aţi avea vreo preferinţă? 

Kelemen Hunor: Am multe preferinţe, dar asta după 11 decembrie. 

AGERPRES: Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spunea că nu vrea să facă o alianţă guvernamentală cu UDMR... 

Kelemen Hunor: Vedeţi, una dintre probleme s-a rezolvat. Păi, dacă Dragnea nu vrea... 

AGERPRES: Dumneavoastră aţi afirmat că nu vreţi să-i "stricaţi feng shui-ul". 

Kelemen Hunor: Nu, el a zis că am stricat feng shui-ul şi am spus că-mi pare rău. Nu vreau să stric feng shui-ul, dar nu pot să promit că nu voi strica. 

AGERPRES: De la aceste replici s-a schimbat ceva până acum? Excludeţi orice susţinere din partea UDMR a unei eventuale majorităţi care s-ar forma în jurul PSD? 

Kelemen Hunor: Mingea e pe partea lui Dragnea. El a exclus, nu eu. 

AGERPRES: Susţineţi Platforma "România 100" a premierului Dacian Cioloş? Veţi susţine o coaliţie guvernamentală care l-ar propune pe Dacian Cioloş premier? 

Kelemen Hunor: După alegeri, vom vedea cine va avea capacitatea de a forma o majoritate. Dacă cei care au majoritate îl preferă pe Dacian Cioloş, eu n-am nimic împotrivă. Nici împotriva persoanei - că eu am mai spus că am o părere bună despre Dacian Cioloş - şi nici legat de platforma lui. Platforma e, mă rog, o adunătură de principii şi de valori cu care cu toţii suntem de acord, dar de acolo şi până la a pune în aplicare şi a guverna e cale lungă. Nu poţi să nu ţii cont de dorinţa cetăţenilor când se duc cu ştampila în mână în cabina de vot. Dacă ei doresc o cale care înseamnă şi persoana premierului actual, Dacian Cioloş, în fruntea unui guvern, eu cred că e OK. Dar nu contează ce cred eu despre acest lucru, contează ce cred oamenii. Mai ales că Dacian Cioloş nu candidează, el nu e pe lista niciunui partid. Deci, plecând de la această stare de fapt, nu putem să facem altceva decât să aşteptăm ziua de 11 decembrie. Da, sigur, acele principii sunt bune. Mai trebuie şi completate fiindcă lipseşte cu desăvârşire din platforma lui Dacian Cioloş relaţia interetnică şi ce crede el despre această problematică. 

AGERPRES: Cum analizaţi activitatea actualului Guvern? 

Kelemen Hunor: Cu mici excepţii, catastrofală. Dar nu din cauza premierului. Dacă într-un an de zile a schimbat 7-8 miniştri, chiar mulţi, înseamnă că nu a fost o echipă bună, că nu au fost miniştri buni. Cu două-trei excepţii, această tehnocraţie nu a însemnat şi performanţă. Sigur, a fost o perioadă dificilă, cu toţii am fost de acord că mergem pe această variantă de guvernare tehnocrată. Dar ce înseamnă tehnocrat? Dacă mă gândesc la miniştrii care au intrat ca tehnocraţi şi au ieşit ca oameni eşuaţi, atunci am şi eu o problemă. Sunt şi excepţii notabile, dar nu trebuie să dau eu o notă Guvernului Cioloş. 

AGERPRES: Ce ministere vizează UDMR, în eventualitatea în care va intra la guvernare? 

Kelemen Hunor: După 11 decembrie... Este un detaliu care, dacă va fi cazul, îl vom discuta după 11 decembrie, acum mi-e greu să spun care ar fi, care n-ar fi. 

AGERPRES: Există vreo condiţie fără îndeplinirea căreia UDMR nu ar fi de acord să intre într-o coaliţie de guvernare? 

Kelemen Hunor: Tot după 11 decembrie... 

AGERPRES: Care dintre guvernările de până acum a fost cea mai "avantajoasă" pentru UDMR şi, implicit, pentru comunitatea maghiară în ceea ce priveşte îndeplinirea unor obiective? 

Kelemen Hunor: Este importantă nuanţa spusă de dumneavoastră, pentru că UDMR a fost sau nu avantajat, nu asta e important. Comunitatea a fost avantajată sau nu. Sunt perioade diferite, este greu să compari perioada '96-2000, când am fost prima dată la guvernare cu Convenţia şi prima data în istoria postdecembristă, cu perioada 2009-2012, când am fost cu Boc şi Ungureanu. Sunt perioade diferite, cu provocări, deziderate diferite, cu aşteptări diferite, cu un context regional şi economic cu totul diferit. De aceea, este greu să faci această comparaţie. Eu cred că în fiecare perioadă am făcut ceea ce a trebuit să facem şi ceea ce am putut face cu voturile noastre şi prin contribuţia noastră la guvernările care au succedat. A fost şi o perioadă când noi nu eram în Guvern, că nu aveam membri în Cabinet, între 2000-2004, când iarăşi am obţinut rezultate importante pentru comunitatea maghiară - Legea 215 privind administraţia publică locală şi folosirea limbii materne. În acea perioadă, a fost prima variantă aprobată de Guvernul Năstase. Şi lucruri simbolice, inclusiv statuia Libertăţii de la Arad, atunci a ajuns pe piaţa publică, în 2003. Deci, au fost, pentru fiecare perioadă, provocări diferite, deziderate diferite şi eu cred că, în limita posibilităţilor noastre, am contribuit la dezvoltarea societăţii, ca să nu mai spunem că noi, indiferent unde eram, susţineam tot timpul intrarea în Alianţa Nord Atlantică şi Uniunea Europeană. A fost un deziderat important pentru noi. 

AGERPRES: Se va orienta UDMR în viitoarele negocieri pentru formarea unei majorităţi în funcţie de beneficiile pe care le-a avut, pe de-o parte, din partea guvernării PSD, pe de altă parte, din cea a liberalilor? 

Kelemen Hunor: Noi nu avem o experienţă foarte lungă în ceea ce priveşte guvernarea cu PSD. Noi am guvernat tot timpul în guverne de centru-dreapta. Şi în '96-2000, cu Convenţia Democratică, şi în perioada lui Tăriceanu, şi în perioada lui Boc. Avem o experienţă de opt-nouă luni în Guvernul condus de Victor Ponta, dar această experienţă este importantă. Astăzi, nu pot să dau un răspuns, pentru că nu ar fi cinstit să spun că ceea ce declară Dragnea nu contează. Adică el spune că nu şi eu spun că da? Mingea este pe terenul lui. În ceea ce priveşte PNL, ei nu spun nici ba, nici da şi iar nu e momentul să spun eu mai mult decât v-am spus. Sunt întrebări la care pot să răspund după ce aflăm rezultatul alegerilor. Până atunci, nici nu vreau să curtez pe nimeni, nici nu vreau să par ipocrit, că nu sunt. Dacă veniţi cu aceste întrebări pe 12 decembrie, cu mare plăcere răspund. 

AGERPRES: UDMR a fost acuzată că se implică în actul de justiţie prin poziţiile exprimate după începerea urmăririi penale de către DNA în cazul legat de înfiinţarea Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureş, dar şi după condamnarea lui Marko Attila. Cum răspundeţi criticilor? 

Kelemen Hunor: Nu ne implicăm în actul de justiţie, nu există nicio implicare. Nu am sunat nici procurori, nici judecători, nici poliţişti, pe nimeni. Şi nici nu vom face aşa ceva. Procurorul îşi face treaba când consideră că trebuie să facă asta, este treaba procurorului să facă acuzaţii. Judecătorul va spune ceea ce crede că trebuie să spună şi sper şi cred că va stabili adevărul social şi adevărul aşa cum scrie în lege. În rest, nu există nicio intenţie de a interveni în justiţie. Un punct de vedere pot să spun şi eu, puteţi şi dumneavoastră, şi alţii. Eu nu cred că există, într-o societate deschisă, democratică, vreun subiect tabu despre care nu pot să vorbesc, indiferent cine sunt, politician sau un simplu om care plăteşte taxe. Pot să greşesc, pot să am dreptate, pot să nu greşesc, să nu am dreptate, dar să vorbesc despre ceva despre care eu cred că trebuie să spun ceea ce gândesc. Şi aşa trebuie să rămână. Pe mine nu mă enervează dacă un procuror sau un judecător, chiar de la Înalta Curte sau CSM, vorbeşte despre politicieni, pentru că şi el are dreptul să spună ceea ce crede despre politicieni, agricultori, profesori şi despre oricine. Nu cred că trebuie să acceptăm că există subiecte despre care nu avem voie să vorbim. 

În ceea ce priveşte cazul de la Târgu Mureş, eu am pus întrebarea în felul următor: cei care au fost furaţi de către comunişti în 1948, de această dată Biserica Romano-Catolică, dar şi Biserica Greco-Catolică şi reformaţii şi unitarienii, şi toţi au cerut înapoi proprietăţile şi a fost o decizie politică la un moment dat. Putea să fie o altă decizie şi atunci nu aveam nici o treabă. Aşa cum au făcut ungurii, cehii, polonezii, fiecare ţară a rezolvat această problemă cum a considerat. Că nimeni nu a spus că trebuie rezolvată în sensul de a da înapoi în natură sau de a da despăgubiri. Noi am luat decizia de a da înapoi în natură ce se poate. Au primit înapoi o clădire la Târgu Mureş, în 2004, nu acum, că a fost acea clădire luată de statul român de la Biserica Romano-Catolică. În 1903-1904, când a fost construită acea şcoală, statul român în această formă nu a existat. 

Deci, cine a construit, în proprietatea cui era? Era în proprietatea Bisericii Catolice. În actul de naţionalizare scrie de la cine a fost luată clădirea, a fost dată înapoi şi se contestă şi această decizie. Dar ei au reînfiinţat o şcoală care a fost închisă tot de comunişti, a fost furată de comunişti în '48-'49. 

În cazul Bisericii Romano-Catolice a fost o reînfiinţare a unei şcoli, nu au furat de la nimeni, nici de la români, nici de la maghiari, nu au furat de la bugetul de stat, de la nimeni. Şi acum sunt acuzaţi de corupţie. Deci, există totuşi undeva o problemă, dacă nu de altă natură, de logică. Eu nu spun că o greşeală administrativă nu trebuie sancţionată, dacă a fost undeva o greşeală, eu nu ştiu, nu cunosc toată procedura, asta ştie procurorul. Dar o greşeală administrativă, că aici nimeni nu vorbeşte de mită. Dacă biserica ar fi dat lui Someşan sau directorului şcolii două damigene de vin bisericesc şi ei ar fi făcut baie în vin, OK, era o mită, dar nimeni nu spune aşa ceva. Eventual la o greşeală administrativă, trebuie o corecţie administrativă. 

Trebuie să stabilim unde se termină zona penală şi unde începe zona administrativă. Şi acolo unde se face o asemenea greşeală, trebuie o corecţie administrativă şi nu penală. Cu legile acestea de cauciuc, orice poate fi asociat cu fapte de corupţie. Când noi vorbim despre acest caz, atunci nu atacăm justiţia, nu atacăm procurorii, doar spunem că există undeva o problemă de logică, dacă nu există o altă intenţie. Asta e o altă discuţie, nu vreau să intru şi în această eventuală speculaţie de ce trebuie făcută o astfel de acţiune împotriva unei şcoli a Bisericii Catolice. În acest moment, există revoltă în Târgu Mureş, vreţi nu vreţi. Acolo sunt 400 de copii, asta înseamnă 400 de familii, asta înseamnă profesori, o comunitate întreagă. Oameni care au avut şi au încredere în această şcoală, în Biserica Catolică şi care doresc ca ai lor copii să înveţe în spiritul Bisericii Catolice şi vine cineva şi spune: 'Gata, filmul s-a tăiat!'. Asta e problema, nu e o chestiune de anticorupţie.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ