Klaus Iohannis – jucător sau mielușel în Consiliul European? Problema creșterii bugetului Armatei

Cele 2,1 miliarde de lei, circa 500 de milioane de euro, pot reprezenta un sprijin extrem de important pentru forțele armate din România și sunt un pas concret în direcția creșterii alocărilor la nivelul de 2% din PIB. De altfel, responsabilitatea pentru obținerea acestui acord din partea instituțiilor UE ține și de faptul că președintele și liderii partidelor politice au semnat în urmă cu două săptămâni, la Palatul Cotroceni, un angajament politic potrivit căruia din 2017 Apărarea va primi cel puţin 2% din PIB vreme de 10 ani.

Citeşte şi: Comisia Europeană RESPINGE solicitarea României de a suplimenta bugetul Apărării

În condițiile în care Klaus Iohannis susține că Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă un “reper fundamental” al politicii externe a României, care este gradul de certitudine pe care Statele Unite îl au cu privire la capacitatea țării noastre de apărare?

Trebuie să ținem cont că operaţionalizarea sistemului american de apărare de la Deveselu împotriva rachetelor balistice este un obiectiv de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Acest punct de interes trebuie protejat în mod prioritar, iar capacitatea țării noastre de a interveni militar în caz de necesitate ține în primul rând de buna finanțare a domeniului apărării.

Argumente pentru solicitarea în Consiliul European a sprijinului pentru majorarea bugetului Apărării sunt numeroase și valide, mai ales în contextul evoluției economice a țării noastre, care a avut anul trecut prima rată de creștere a PIB din UE. În primul rând trebuie ținut cont că nu toate statele UE se pot bucura de rezultatele pe care România le-a înregistrat în privința reducerii cheltuielilor și deficitelor. Dar această abordare economică înseamnă că a crescut acum, odată cu relansarea economică, nevoia de investiții în domenii cheie precum infrastructura de transport. În paralel, contextul conflictului regional din Ucraina a însemnat o creștere a riscurilor pentru securitatea țării, sporind astfel nevoia de investiții în Armată.

Citeşte şi: Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor au semnat ACORDUL pentru Bugetul Apărării

Din bugetul total al Ministerului Apărării de aproximativ 9 milliarde lei, circa 3 miliarde lei sunt alocate forţelor terestre, 2,7 miliarde lei forţelor aeriene şi 1,1 miliarde lei forţelor navale. Din păcate, aceste sume nu acoperă în totalitate necesarul de finanțare pentru rolul pe care România îl are în calitate de membru NATO și responsabilitățile privind modernizarea armatei.

Dacă se doresc garanții că finanţarea Armatei va rămâne o prioritate indiferent de cine se va afla la guvernare în 2016 sau 2020, Klaus Iohannis trebuie să facă primul pas ca mediator și reprezentant al României pe plan extern, ieșind în față pentru a negocia creșterea de 0,3% din PIB a bugetului Apărării. Responsabilitatea în acest caz îi aparține și trebuie să decidă dacă este un jucător pentru țara lui sau un simplu mielușel care acceptă refuzurile fără să clipească.