Reuters: Trump retrage SUA din Acordul de la Paris, de la care se spera să împiedice o catastrofă

Axios scrie că la modalitatea concretă de retragere lucrează o echipă mică din care face parte și șeful Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), Scott Pruitt. Membrii echipei vor hotărî dacă SUA vor iniția o retragere completă și oficială din Acord — un proces care ar putea dura 3 ani — sau vor ieși din tratatul subsecvent al ONU referitor la schimbările climatice, un demers mai rapid, dar mai categoric.

La recentul summit G7 din Sicilia, Trump a refuzat să-și afirme susținerea față de Acordul de la Paris, arătând în schimb că are nevoie de timp pentru a lua o decizie. El a transmis ulterior pe Twitter că își va anunța decizia în cursul acestei săptămâni.

Discuțiile liderilor G7 privind clima, care au avut loc vineri și sâmbătă la Taormina, în Italia, "nu au fost deloc satisfăcătoare", a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit AFP. "Avem o situație de șase la unu, ceea ce înseamnă că nu există încă niciun semn în legătură cu decizia SUA: dacă vor rămâne sau nu parte a Acordului de la Paris", spunea Merkel.

„Statele Unite se află într-o fază de reevaluare a propriei politici, atunci când vine vorba de Acordul de la Paris. Noi nu ne vom schimba nici măcar cu un milimetru poziţia în privinţa schimbărilor climatice, Statele Unite încă nu s-au hotârât. Să sperăm că vor lua decizia bună”, arăta şi premierul Italiei, Paolo Gentiloni.

La începutul lunii mai, preşedintele ales al Franţei, Emmanuel Macron, îşi anunţat viitorul omolog american, într-o discuţie prinn telefon, că va apăra Acordul de la Paris, potrivit News.ro.

La rândul său, fostul lider de la Casa Albă, Barack Obama, a luat apărarea înţelegerii asupra climei parafate în capitala Franţei. Administraţia sa a jucat un rol major în ajungerea la un acord la summit-ul de la finele lui 2015.

Acordul de la Paris, încheiat în decembrie 2015, vizează limitarea creșterii temperaturii globale sub pragul de 2 grade C comparativ cu nivelurile preindustriale.

"Nu au fost obiecţii"

La vremea respectivă, în decembrie 2015, Laurent Fabius, ministrul francez de Externe, anunţa: „Adunarea a adoptat proiectul de acord, intitulat Acordul de la Paris, care figurează în document. Mă uit în sală, văd că reacţiile sunt pozitive. Nu au fost obiecţii. Acordul de la Paris privind climatul a fost aprobat”.

Anunţul a provocat bucurie şi entuziasm printre participanţii la reuniunea de la Paris, care au aplaudat minute în şir adoptarea acestui document istoric.

"Mizele"

Prin acest acord, liderii lumii speră să preîntâmpine o catastrofă. Potrivit experţilor, la ritmul actual al încălzirii globale, gheţarii se vor topi, iar în jurul anul 2100, nivelul mării va creşte cu un metru, iar unele insule sau regiuni de coastă vor dispărea. 10 la sută din populaţia planetei va trebui să se mute. Oamenii de ştiinţă spun că mortalitatea ar putea creşte într-un ritm îngrijorător din cauza temperaturilor tot mai mari. Şi nu în ultimul rând, ecosistemul s-ar prăbuşi şi o treime din viaţa de pe Pământ ar dispărea.

Acordul privind clima aprobat la Paris urmează să fie ratificat de statele semnatare.

Principalele prevederi ale acordului pentru climă:

- limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai curând posibil

- temperaturile medii globale să nu crească cu mai mult de 2 grade Celsius

- progresul implementării acordului să fie evaluat la fiecare 5 ani

- finanţare în valoare de 100 de miliarde dolari anual pentru ţările în curs de dezvoltare

"Acordul de la Paris este un acord global privind schimbările climatice la care s-a ajuns la 12 decembrie 2015 la Paris. Acordul prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale mult sub 2 °C. Acesta vizează perioada cu începere din 2020", scrie pe pagina oficială a Consiliului European.