Ce nu ŞTIAI despre Sfântul Dumitru! Cum a rămas Ocrotitorul Capitalei fără mâna dreaptă

| 26 oct, 2014

Cine a fost cu adevărat Sfântul Dimitrie cel Nou? În ce perioadă a trăit patronul spiritual al Bucureştilor? A fost acesta un simplu mirean, ori un călugăr îmbunătăţit? Sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem.

Din puţinele date pe care le avem s-a reuşit, într-o oarecare măsură, recompunerea a ceea ce pare a fi viaţa  Sfântului Dimitrie.

Ni se spune că sfântul s-ar fi născut în perioada constituirii Imperiului vlaho-bulgar, ai cărui întemeietori erau doi vlahi, fraţii Petru şi Asan. În mod greşit, ieromonahul Teofil Ionescu şi, mai apoi, arhimandritul Vasile Vasilache spun că naşterea s-ar fi întâmplat în vremea împăraţilor Petru şi Ioniţă Asan. Ei sunt cei care au declanşat, la 1185-1186, răscoala împotriva Imperiului Bizantin, răscoală ce a avut ca efect reîntemeierea a ceea ce fusese altădată primul Imperiu bulgar, dar, iată, acum şi cu coloratură românească, deoarece Bulgaria era înţesată de dese comunităţi româneşti, ca urmaşe ale traco-dacilor romanizaţi de la sudul Dunării. Unul dintre urmaşii acestora a fost Ioniţă Caloian, tot din neamul Asăneştilor şi el. Confuzia este generată de nesiguranţa unor date mai precise cu privire la viaţa sfântului. Puţinătatea informaţiilor a făcut pe autorii vieţii sfântului să bănuiască că a fost păstor şi a devenit ulterior călugăr, scrie ziarullumina.ro.

Citeşte şi: UIMITOR! De ce se stau zile şi nopţi pelerinii la Sfântul Dimitrie cel Nou! Minunile de pe dealul Patriarhiei

Locul naşterii ar fi fost în imediata apropiere a Dunării, la sudul ei, fiind, fără doar şi poate, un vlah. Familia din care provenea era una simplă, de oameni evlavioşi şi muncitori, oameni obişnuiţi cu Biserica. Cuviosul Dimitrie a căpătat, de tânăr, exerciţiul rugăciunii şi al postului. Deşi un simplu păstor de vite în satul său, a devenit un model de curăţie, rugăciune şi smerenie, silindu-se să-şi închine viaţa lui Dumnezeu prin renunţarea la grijile vieţii şi prin permanenta cugetare la cele înalte. Se bănuieşte că datorită acestei râvne ar fi fost îndrumat către oamenii îmbunătăţiţi care se nevoiau cu trăirea cea îngerească, adică cu monahismul. De la aceştia ar fi aflat că mai există în Biserică o cale, a retragerii din lume, dar rugătoare pentru lume, o şcoală a sfinţeniei din care se împărtăşiseră toţi Marii Părinţi ai Bisericii. Aşa a părăsit Dimitrie toate „ale lumii“, adică familie, casă, prieteni, urmând calea poruncilor Evangheliei lui Hristos. Nu se ştie unde şi-ar fi început viaţa monahală, ci doar se bănuieşte că ar fi trăit într-o peşteră din apropierea locului de naştere, a satului Basarabi, avându-şi chilia într-un perete stâncos la poalele căruia curge râul Lom.

Citeşte şi: Sfântul Dumitru te anunţă cum va fi IARNA. Iată ce NU trebuie să faci dumincă, pe 26 octombrie

Însă, dacă luăm în considerare că a trăit la începutul secolului XIII, iar în spaţiul românesc exista deja viaţă monahală organizată, am putea gândi şi că este foarte posibil să fi vieţuit într-una din comunităţile monahale de aici, anume la Basarabi, în Dobrogea. Există şi posibilitatea ca supranumele Basarabov atribuit Cuviosului Dimitrie să se afle în legătură cu locul acesta, în care nu este exclus să fi vieţuit.

Cum au rămas moaştele la Bucureşti

Iată că sfântul român - fie doar un simplu păstor devenit monah, fie un monah vieţuitor în mănăstirile de la noi şi din sudul Dunării - a intrat foarte devreme (chiar din secolul al XVI-lea) în conştiinţa populară, de vreme ce îl vedem cinstit chiar de atunci în ziua de 27 octombrie.

În urma Războiului ruso-turc de la 1769-1774, generalul rus Saltâkov, ocupând linia sud-dunăreană, pentru a feri moaştele sfântului de pericolul turcesc, a dispus ca moaştele să fie transportate în Rusia. De aici, istoria rămânerii moaştelor sale este cunoscută: la trecerea prin Bucureşti a moaştelor sfântului, în drum spre Rusia, un negustor ortodox (a)român, Hagi Dimitrie, a fost dispus să plătească o sumă însemnată generalului Saltâkov pentru ca cinstitul trup al sfântului să rămână definitiv în capitala românească. Generalul a oprit doar mâna dreaptă a sfântului, trimiţând-o la Kiev, la Lavra Pecerskaia. Era 13 iulie 1774. Moaştele sfântului au fost primite cu mare bucurie, încă de atunci, în scurtă vreme devenind ocrotitorul Bucureştilor.

Sfântul Dimitrie a reuşit însă să rămână - fireşte - „unic“ ocrotitor al bucureştenilor în urma hotărârii sinodale din 1955, când s-a impus generalizarea cultului său pentru toată ţara, şi datorită faptului că cinstitele-i rămăşiţe se află spre închinare în Catedrala Patriarhală.

Dincolo de care va fi fost istoricul vieţii sale şi când va fi vieţuit, rămâne Sfântul în sine, cu puterea duhului său, putere de care azi nimeni nu se îndoieşte.


loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

7 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
29 oct, 2014
Preacuviosul Panfutie Pustnicul
Maica Ecaterina şi maica Filofteia sunt prezente la slujba de Izvorul Tămăduirii:
- Ai luat agheasmă ?
- Eee, am luat p~~a.
- Şi eu, ca proasta, am luat agheasmă!

***
Măicuţele mergeau pe bicicletă prin curtea mănăstirii. Maica stareţă:
- Nu mai faceţi atâta gălăgie, fetelor, că vă pun şaua la loc!

***
Un fost elev, la reuniunea de 10 ani, se adresează profesorilor săi din liceu:
- Stimaţii mei profesori, mă tot frământă o întrebare: chiar atât de idiot eram, de mă tot lăsaţi corigent?
- Vaaai, se poate, părinte?

***
- De ce mai au creier ortonauţii?
- Pentru că gestul contează.

***
Merge o femeie la un popă:
- Părinte, spovedeşte-mă. I-am făcut l~~a lui bărbatu-mi-o.
- Femeie, spune de trei ori Tatăl Nostru şi apoi mergi la râu să te speli pe mâini!
Pleacă femeia să se spele după ce a spus Tatăl Nostru, apoi ajunge acasă.
Soţul: Unde ai fost Mărie?
- La râu, să mă spăl.
- Si cụ cine te-ai întâlnit acolo?
- Cụ preoteasa, făcea gargară.

***
- De ce merge Iisus pe apă?
- Orice rąhąt pluteşte.

***
- Care este numele real al lui Iisus?
- Conchita Wurst.

***
Un pedofil, după moarte, rătăcind pe la poarta Raiului, către Sfântul Petru:
- Îl caut pe pruncul Iisus. Este aici?

***
- De ce Iisus nu s-a născut în Epoca de Piatră?
- Pentru că nu existau cuie.

***
- Care este diferenţa dintre Iisus şi o icoană a lui Iisus?
- Pentru icoană ai nevoie de un singur cui.

***
- Care este deosebirea dintre o femeie şi o biserică?
- În biserică mai întâi intri şi tocmai apoi te rogi.

***
- De ce moare Iisus în fiecare an?
- De supărare, pentru că vede că ortonauţii sunt din ce în ce mai idioţi.

***
- Se poate ruga un ortonaut în patru labe?
- Evident că da: una de dimineaţă, două la prânz şi una seara.
29 oct, 2014
Preacuviosul Panfutie Pustnicul
Maica Ecaterina şi maica Filofteia sunt prezente la slujba de Izvorul Tămăduirii:
- Ai luat agheasmă ?
- Eee, am luat p~~a.
- Şi eu, ca proasta, am luat agheasmă!

***
Măicuţele mergeau pe bicicletă prin curtea mănăstirii. Maica stareţă:
- Nu mai faceţi atâta gălăgie, fetelor, că vă pun şaua la loc!

***
Un fost elev, la reuniunea de 10 ani, se adresează profesorilor săi din liceu:
- Stimaţii mei profesori, mă tot frământă o întrebare: chiar atât de idiot eram, de mă tot lăsaţi corigent?
- Vaaai, se poate, părinte?

***
- De ce mai au creier ortonauţii?
- Pentru că gestul contează.

***
Merge o femeie la un popă:
- Părinte, spovedeşte-mă. I-am făcut l~~a lui bărbatu-mi-o.
- Femeie, spune de trei ori Tatăl Nostru şi apoi mergi la râu să te speli pe mâini!
Pleacă femeia să se spele după ce a spus Tatăl Nostru, apoi ajunge acasă.
Soţul: Unde ai fost Mărie?
- La râu, să mă spăl.
- Si cụ cine te-ai întâlnit acolo?
- Cụ preoteasa, făcea gargară.

***
- De ce merge Iisus pe apă?
- Orice rąhąt pluteşte.

***
- Care este numele real al lui Iisus?
- Conchita Wurst.

***
Un pedofil, după moarte, rătăcind pe la poarta Raiului, către Sfântul Petru:
- Îl caut pe pruncul Iisus. Este aici?

***
- De ce Iisus nu s-a născut în Epoca de Piatră?
- Pentru că nu existau cuie.

***
- Care este diferenţa dintre Iisus şi o icoană a lui Iisus?
- Pentru icoană ai nevoie de un singur cui.

***
- Care este deosebirea dintre o femeie şi o biserică?
- În biserică mai întâi intri şi tocmai apoi te rogi.

***
- De ce moare Iisus în fiecare an?
- De supărare, pentru că vede că ortonauţii sunt din ce în ce mai idioţi.

***
- Se poate ruga un ortonaut în patru labe?
- Evident că da: una de dimineaţă, două la prânz şi una seara.
27 oct, 2014
Preafericitul Daniel Trafaleteanul
Comunicat public din partea Patriarhiei Române

Dragi credincioşi, sunt Preafericirea Mea Daniel şi în calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române vă înştiinţez că suntem în pragul colapsului: ţara noastră a rămas fără resurse de ċăċat!

Din cauza sărbatorilor ortodoxe din ultimele săptămâni, rezerva de ċăċat a României a fost epuizată. Deşi existau câteva diferenţe de opinie între membrii Sfântului Sinod, când a fost vorba de mâncat ċăċat, cu toţii au ajuns la un consens şi nimeni nu a mai ţinut cont de funcţie, vârstă şi simpatii, toţi aceştia trecând direct la înfulecat.

Trist este faptul că majoritatea credincioşilor nu s-au mulţumit să consume ċăċat în timpul slujbelor, ci şi-au luat şi câte doi saci pentru acasă. Absolut toţi enoriaşii au mâncat ċăċat în timpul slujbelor, în timpul discuţiilor de pe marginea străzii şi chiar alături de familiile lor, la chermeze, nunţi, botezuri sau cumetrii.

Pasiunea pentru consumul de ċăċat s-a răspândit rapid, astfel că o multitudine de preoţi, diaconi, călugari, episcopi si mitropoliţi s-au apucat, la rândul lor, să mănânce ċăċat. Din păcate pentru ei, zăcămintele de ċăċat ale României au fost epuizate, astfel că doar printr-o minune va mai fi descoperit vreun zăcământ de ċăċat care încă n-a fost consumat în această ţară. În acest mod se poate explica de ce, în ultima perioadă, foarte mulţi credincioşi au început să mănânce ċăċat în afara ţării, chiar şi prin moschei, sinagogi sau temple.

Cu sufletul plin de speranţa că vom identifica un nou zăcământ de ċăċat pe teritoriul ţării noastre, astfel încât să nu fie nevoie sa apelăm la importuri şi gândindu-ne cu evlavie la Bântuitorul nostru Iisus, vă spun „Fiţi binecuvântaţi, fiilor”. Doamne ajută!
27 oct, 2014
Fratele Filimon Felasie
Fiilor drept-credincioşi, citiţi următoarele adevăruri despre viaţa cea binecuvântată a părintelui Arsenie Boca şi luaţi aminte că veţi putea intra în Împărăţia Cerului doar dacă le veţi mărturisi întru mântuirea cea dătătoare de viaţă veşnică:

► Atunci când Dumnezeu a spus “Să fie lumină!”, cita din Arsenie Boca.
► Se spune că Dumnezeu a făcut Pământul, Soarele, Luna, stelele, plantele, animalele şi omul. Pe Dumnezeu l-a făcut Arsenie Boca. De mai multe ori şi în poziţii diferite.
► Moise a primit Cele 10 Porunci de la Arsenie Boca.
► Când merge la culcare, Bau-Bau se uită în şifonier şi sub pat ca nu cumva Arsenie Boca să fie acolo.
► Arsenie Boca a scris un almanah gastronomic intitulat “Cartea de bukkake”, datorită faptului că iubea credincioşii exact ca sarea-n bukkake. În cųrând va apărea un al doilea volum denumit “Bukkake tradiţionale”.
► Atunci când Iisus a înviat, a suferit un preinfarct în momentul în care a auzit că pe Pământ există unul mai tare ca el. Era vorba despre Arsenie Boca.
► Arsenie Boca a inventat motorul cu agheasmă, motor ce respectă standardele Euro 666.
► Arsenie Boca îl vede pe Omul Invizibil.
► Dacă tu ai 10 lei şi Arsenie Boca are 10 lei, Arsenie Boca are mai mulţi bani ca tine.
► Nu există femei frigide sau lesbiene, ci doar femei care încă nu l-au cunoscut pe Arsenie Boca.
► Când Arsenie Boca s-a hotărât să fumeze, ţigările au început să se îmbolnăvească de cancer.
► Conchita Wurst este fiica lui Arsenie Boca pentru că, la fel ca tatăl său, are barbă, cântă pe nas şi se îmbracă în rochii lungi şi negre.
► Arsenie Boca îi spovedea pe Iustin Pârvu şi Ilie Cleopa folosind mirul pe post de lubrifiant. Lui Arsenie Papacioc îi dădea cu agheasmă la papacioacă.
► Dacă Arsenie Boca ar fi purtat elice în loc de potcap, s-ar fi numit Arsenie Belişcopter.
26 oct, 2014
Părintele Urticarie
La Patriarhie au fost expuse moaştele Mielului cu O Nară

Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.

“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.

Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat într-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.

Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor îmbulzi şi la următoarele sărbători, credincioşii vor avea câteva surprize foarte plăcute printre care se numără moaştele Ciocănitoarei Woody şi mantia Cuviosului Superman.”

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ