Cu luciditate, despre baronii locali şi descentralizare

| 06 noi, 2013

Guvernul a decis:  îşi va angaja răspunderea pe legea descentralizării pe 19 noiembrie. Pe 14 noiembrie, va fi aprobat proiectul de buget pentru anul viitor si proiectul de lege privind descentralizarea, urmând ca, pe 19 noiembrie, Executivul sa îsi angajeze în Parlament răspunderea pentru descentralizare.

Premierul Victor Ponta a precizat că pe 13 noiembrie, va avea, dimineaţa, întâlniri cu toţi miniştrii pentru finalizarea proiectului de buget pentru 2014, iar după-amiază va finaliza cu aceştia discuţiile asupra descentralizării.

Aşadar, unul dintre cele mai importante proiecte pentru modernizarea statului, despre care au vorbit de-a lungul timpului şi foştii premieri Tăriceanu şi Boc, şi Traian Băsescu şi Vasile Blaga, intră în linie dreaptă.

Dezbaterile în jurul descentralizării nu sunt de azi, de ieri. Ele au început în mod consistent încă din 2009 însă guvernarea PDL nu a avut nici forţa şi nici voinţa politică de a duce la bun sfârşit procesul. Dezbaterile publice asupra descentralizării au fost însoţite de-a lungul timpului de semnale de alarmă, multe dintre ele ipocrite, care averizau despre cât de rău va fi în România după descentralizare deoarece baronii locali vor avea mai multă putere.

Prea puţine voci au stat însă să facă o comparaţie reală între situaţia din prezent în care pârghiile de putere sunt deţinute de structuri executive numite, netransparente şi necontrolate, cu o legitimitate democratică redusă, deci cu un control public vag, şi viitoarea formulă descentralizată cu instituţii aflate în subordinea unor lideri locali aleşi în mod democratic, deci sub un control al cetăţeanului. Până la urmă, de ce ar fi baronul local mai rău decât birocratul din ministerul de la Bucureşti? Discreditarea baronilor locali este un discurs la modă, dar şi o ultimă zbatere a adepţilor centralizării în exces care se văd lipsiţi de surse ale puterii pe care o gestionau adesea discreţionar, fără nicio gândire echilibrată, acordă cu nevoile comunităţilor locale.

Cei care spun că activele trecute din proprietatea administraţiei centrale în cea a administraţiei locale ar putea face obiectul unor tranzacţii imobiliare nu au de ce să se plângă în condiţiile în care legea descentralizării interzice schimbarea destinației bunurilor transferate.  Destinația se poate schimba în cazuri excepționale, temeinic  fundamentate, cu avizul ministerului de resort și doar cu realizarea unei investiții similare.  În plus, nu se ţine cont de o realitate evidentă. Administarea locală a unui activ are mai multe şanse să prevină utilizarea sa discreţionară decât în cazul administrării de la Bucureşti. La nivel local, oamenii află mai uşor astfel de lucruri şi pot face presiuni asupra gestionarilor locali care nu îşi permit să supere opinia publică pentru astfel riscă să nu mai fie aleşi.

În plus, nu trebuie uitat un ultim argument în favoarea descentralizării. Oricum am suci-o, un asemenea proces nu poate fi realizat şi nu poate avea succes dacă este realizat împotriva celor cărora li se adresează. Prin urmare, este cât se poate de firesc ca descentralizarea să fie făcut în acord şi în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor locale. Până la urmă, aşa cum afirmă şi un recent articol publicat de Deutsche Welle, „baronii” locali sunt de fapt partenerii cei mai legitimi.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ