Cum mai ajutăm Republica Moldova

| 20 dec, 2013

Relaţiile bilaterale dintre Bucureşti şi Chişinău s-au intensificat puternic în ultimul an;  nota bene rezultatele sunt palpabile. Eforturile diplomatice ale celor două ţări s-au concretizat la Vilnius prin parafarea acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

Sprijinul României a fost fundamental, acordul din capitala Lituaniei trebuie privit ca un succes comun româno-moldovean, sublinia prieteneşte ambasadorul Iurie Renita, reprezentantul Moldovei la Bucureşti. Evident rolul României a fost decisiv, dar şi fără precedent în istoria UE, modelul ar putea fi copiat în Balcanii de Vest sau Caucaz. Jose Manuel Barroso, în prologul summit-ului, după întâlnirea cu premierii celor două ţări, reliefa tocmai acest lucru: “Astăzi avem o mare premieră. E prima dată de când ţin eu minte că am avut o reuniune între Comisie, Guvernul unuia dintre statele membre şi Guvernul unui partener şi prieten atât de apropiat care sperăm să devină asociat politic şi integrat economic în Uniunea Europeană. E o premieră şi aş dori să mulţumesc în mod deosebit României şi dumneavoastră personal, domnul Ponta, pentru că sprijinul dvs puternic nu doar pentru calea europeană pe care o urmeză Moldova, ci şi pentru parteneriatul estic.”

Asistenţa vecinilor de la Est nu s-a mărginit la sprijin pur politic ci şi financiar. Deunăzi, Palatul Victoria a alocat 80 de milioane de lei pentru dezvoltarea sistemul educaţional din Republica Moldova. Gestul care reprezintă o mană cerească pentru şcolile dintre Prut şi Nistru a provocat un val de reacţii din partea cârcotaşilor de serviciu ce susţin teoria potrivit căreia elevii din ţară învaţă în condiţii mizerabile. O exagere binenţeles, şcolile în care românii de dincolo învaţă, că tot despre români este vorba, au îngheţat la nivelul anilor ‘50 - ’60. Că nici acasă situaţia nu este roză a menţionat apăsat şi Victor Ponta, însă vina trebuie căutată în altă parte şi nu la centru. Cazurile limită, cu grupuri sanitare în curte, fără apă curentă sau căldură, s-au redus substanţial în ultima perioadă, iar cele nerezolvate ţin exclusiv de nepăsarea autorităţilor locale care au avut alte priorităţi financiare.

Iniţiativa Executivului de la Bucureşti vine după o serie de evenimente importante pentru consolidarea legăturilor dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului. Începând cu 1 decembrie 2013 Televiziunea Română a reluat transmisia postul local din Chişinău, închis în urmă cu şase ani de regimul Voronin. Obiectivul a fost atins din prima zi, iar unda impactului a reverberat până la Moscova care s-a retras temporar pe linia Nistrului. A urmat la câteva zile decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău care stabileşte că limba oficială a Republicii Moldova este româna. Hotărârea a fost primită ca o mare victorie la Bucureşti, atât de Traian Băsescu, cât şi de Victor Ponta, şi a declanşat aşa-zisul proiect unionist al şefului statului. Numai că retorica unionistă a lui Băsescu, însoţită de bătăi de tobă, se doveşte a fi mai degrabă un balast pentru fraţii de la est. Strategia agresivă a preşedintelui a provocat dezbateri aprinse în Parlamentul moldovean, impingandu-l şi pe premierul Leancă să-i mai taie macaroana cum se spune. De altfel, timp de nouă ani sprijinul concret dat de Băsescu nu a existat, aplecarea sa spre românii de dincolo a fost constrânsă de interese pur electorale. Ştiţi câţi bani au ajuns peste Prut din cele 100 de milioane de euro promise în 2010 de Traian Băsescu? Absolut niciun cent... În acest context măsura Guvernul USL de a da fără să promită are şi mai mare greutate.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ