Juncker, în discursul de la Ateneu: "UE nu face compromisuri pentru respectarea statului de drept, a democraţiei"

| 11 ian, 08:58

România a marcat preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, printr-o ceremonie organizată la Ateneul Român. MVP-ul serii a fost Donald Tusk, care a electrizat asistenţa cu un discurs în română din care nu au lipsit referirile la Mircea Eliade, la muzica lui George Enescu, la Nichita Stănescu, la Tristan Tzara, la Eugen Ionescu şi Andrei Pleşu, la performanţele sportivilor români, dar şi la prima sa maşină, o Dacia.

UPDATE: Discursul premierului român Viorica Dăncilă:

„Am deosebita onoare și bucuria de la ura invitaților noștri: „Bun venit la București!” Vă mulțumesc pentru prezența la acest eveniment important pentru România. Pentru mine, este un moment încărcat de emoție pentru că astăzi am onoarea de a vorbi în numele concetățenilor mei, în numele României care, timp de 6 luni va sta cu demnitate la masa la care se iau decizii importante. Astăzi, românii ocupă locul meritat în Europa, locul în care să primească același respect, aceleași drepturi și beneficii de care se bucură toți cetățenii europeni. România va conduce cu demnitate Consiliul UE. Văd că astăzi se află aici o parte din arhitecții integrării noastre europene. Le mulțumesc cu sinceritate și respect pentru contribuția lor.

Privind în urmă, cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost atunci când poporul român a adoptat prin referendul Constituția. Atunci a început integrearea noastră, atunci a avut loc voința poporului de a se integra. Constiuția adoptată atunci este garanția cea mai puternică că țara noastră a pornit pe drumul ireversibil al integrării Europene. Constituția este elementul nostru cel mai important, pentru că a fost elaborată în acord cu partenerii europeni. Astăzi, putem spune cu toată convingerea că tot ce e european e și constituțional și că tot ce e constituțional e în acord cu principiile europene.

Ca prim-ministru, îmi asum cu onoare și demintate această onoare și demnitate în fața Europei și cetățenilor. Vom demonstra că România merită respectul comunității europene și că este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus, în rând cu toate celelalte state membre.

Le transmit, deci, tuturor românilor și partenerilor europeni: „Îndrăzniți să credeți în România!” Astăzi, mai mult ca niciodată putem demontra că poporul român e un popor cu adevărat european, atașat de valorile blocului comunitar. Românii au fost, sunt și vor rămâne un popor pro-european. Nu ne-am schimbat viziunea pro-europeană și nu o vom face. Ne dorim să fim parteneri egali și respectați în UE.

Ne dorim ca România, alături de celelalte state europene, să se bucure de aceleași beneficii. Coeziunea și unitatea reprezintă viziunea noastră la conducerea Uniunii.

Suntem conștienți de provocările pe care le avem în față. Le vom trata cu aceeași seriozitate și le vom răspunde cu determinare. Sistemul democratic, dezvoltarea economică, sunt rezultatele tangibile ale acestui parcurs. Calea Europeană a fost și rămâne alegerea noastră și suntem conștienți de caracterul reversibil al drumului pe care am pornit. Viitorul nostru se află mereu în față și nu în spate, însă nu trebuie să uităm de unde am plecat. Să ne amintim cu toții idealurile, principiile pe care s-a pornit proiectul european. Dacă vrem ca Uniunea să meargă înainte, cu toții trebuie să mergem înainte, iar cei mai slabi trebuie ajutați să fie mai puternici.

Trebuie mereu să ne amintim că momentele în care Europa a fost cea mai în formă a fost cele în care am dat dovadă de unitate și de curaj. Ne propunem ca Uniunea să meargă în același ritm și cu aceeași cadență. Am convingerea că unirea face puterea.”

UPDATE: Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat, joi, la Bucureşti, că mandatul României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu va fi deloc uşor, însă românii nu sunt singuri. Cu referiri la Emil Cioran şi la înţelepciunea populară românească, Tajani a vorbit despre susţinerea României în aceste şase luni, dar şi pentru aderarea la spaţiul Schengen. ”Fac apel la statele membre care o blochează să-şi modifice poziţia”, a spus Antomio Tajani, de pe scena Ateneului.

România a avut întotdeauna o vocaţie europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoşii noştri romani au traversat Dunărea şi au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod - unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre ţări vine de la romani, şi de la puternica lor prezenţă. Rădăcinile noastre comune creează afinităţi şi ne leagă într-o firească prietenie. Cunosc şi apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteţi curajoşi, hotărâţi şi generoşi. De-a lungul istoriei voastre, aceste calităţi au fost de nenumărate ori puse la încercare, şi tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice. Aceste calităţi vor contribui la reuşita Preşedinţiei române”, a declarat Antonio Tajani.

Acesta a spus că traversăm o perioadă de schimbări profunde şi rapide. Tajani a afirmat că ”forţa Europei unite nu e o vorbă în vânt”.

”Pentru noi, cetăţenii, această forţă înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber şi paşnic. Această forţă este opusul violenţei şi al schematismului naţionalist. Această forţă se întemeiază pe valori, pe democraţie, pe statul de drept, pe respectarea demnităţii şi a libertăţii fiecăruia”, susţine liderul european.

Potrivit lui Tajani, ”este absolut esenţial ca următorul buget multianual al Uniunii să fie un buget politic, care să reflecte priorităţile unei Europe eficiente”.

”Reducerea fondurilor de coeziune sau a cheltuielilor pentru agricultură ar fi o gravă eroare. Avem nevoie de un buget care să stimuleze investiţiile în economia reală. Trebuie să creăm infrastructuri europene moderne, să investim mai mult în cercetare şi inovare şi să susţinem întreprinderile mici şi mijlocii. De asemenea, avem nevoie de resurse suplimentare pentru a stimula tranziţia energetică. Parlamentul European a votat un proiect de buget care reflectă aceste priorităţi. Contăm pe Preşedinţia română pentru a duce mai departe această ambiţie şi pentru a susţine ideea de coeziune şi solidaritate. Toate statele membre trebuie să creeze oportunităţi pentru tinerii lor. Misiunea noastră este de a îndepărta barierele dintre statele membre vechi şi cele noi”, a mai spus preşedintele Parlamentului European.

Acesta a mulţumit României pentru că s-a oferit să primească solicitanţi de azil din ţările de primă intrare în Uniune. În plus, Tajani a susţinut că România merită să adere la spaţiul Schengen.

”Principiul solidarităţii a stat, de asemenea, la baza susţinerii aderării României la spaţiul Schengen. Parlamentul European a susţinut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-şi modifice poziţia. Aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor ţărilor europene şi sper că aceasta se va realiza în cursul Preşedinţiei române”, a mai spus Antonio Tajani.

Acesta a precizat că, de la începutul mandatului său, 14 şefi europeni de stat şi de guvern au vorbit la Parlamentul European despre modul în care ar putea fi schimbată Uniunea şi ia mulţumit preşedintelui Klaus Iohannis ”pentru valoroasa contribuţie”.

”România trebuie să aibă un rol central în construcţia noii Europe. Aceasta este ideea de bază a Summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obţinem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piaţă internă mai echitabilă, în care toată lumea - inclusiv giganţii Internetului - îşi plăteşte impozitele şi respectă regulile; pentru ambiţia de a reuşi în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanţă economică eficientă şi democratică; pentru un comerţ deschis, cu condiţii de concurenţă echitabile.  Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetăţenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca ştirile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice”, a mai spus Tajani.

Citându-l pe Emil Cioran, liderul european a spus că nu ar trebui să ne temen de ”enormitatea posibilului”.

”Drumul care vă stă în faţă e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Şi va fi o reuşită! Puteţi conta pe susţinerea Parlamentului European şi pe susţinerea mea”, şi-a încheiat Tajani discursul, dar nu înainte de a mai spune că ”unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea creşte”.


UPDATE: Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat din nou că este un susținător al României ca membru al spațiului Schengen și trebuie ca țara să adere, Uniunea Europeană nefiind completă fără țara noastră.

"Simt că această zi este una de hotar. Deschidem prima președinție română a Consiliului UE. Ne aducem aminte că în 2017 România s-a alăturat familiei europene. În acea zi ne-am adus aminte de un decret care a înclinat istoria Europei, dar istoria și geografia europeană au fost marcate în bine, în Luxembourg, în 2017, în timpul Consiliui European am decis aderarea României. Apărarea valorilor noastre comune, care trebuie respectate mereu fără îndoieli și fără să ne slăbim. UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba de respectarea statului de drept, democrației. Nu există loc de compromisuri. UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE pentru ca România să facă parte din zona Schegen. Rămân fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din Spațiul Schegen", a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

UPDATE: Moment impresionat la ceremonia de deschidere a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene: polonezul Donald Tusk, actualul președinte al Consiliului European, şi-a susţinut discursul în limba română.

UPDATE: Florin Iordache a spus, în discursul cu ocazia lansării oficiale a Președinției României la Consiliului UE, că țara noastră este în an electoral și discursurile aferente, exprimate „mai contondent”, se vor resimți și în următoarele 6 luni, însă a asigurat liderii europeni că nu vor afecta mandatul. Iordache a șocat cu discursul său care a fost axat pe politica internă și problemele politice ale României și nu despre ce se întâmplă în UE.


UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă au ajuns la Ateneu.

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, la ceremonia de deschidere a președinției Consiliului UE, că primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene, iar printre probleme sunt migrația și Brexit. Iohannis a susţinut, pentru prima dată după mult timp, un discurs fără atacuri politice.

Conform programului transmis de Guvern vor ţine discursuri preşedintele României, Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu - președintele Senatului,  Florin Iordache - vicepreședintele Camerei Deputaților, Antonio Tajani - preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk - preşedintele Consiliului European, Jean Claude Juncker - preşedintele Comisiei Europene şi Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Evenimentul de la Ateneu va avea loc de la ora 20:00.

Concertul va fi susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state UE, respectiv de artişti români recunoscuţi internaţional, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii "George Enescu". Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner.

Un concert inaugural al Preşedinţiei române la Consiliul UE va avea loc şi la Bruxelles, pe 24 ianuarie, la centrul Bozar. Atunci, Orchestra Română de Tineret condusă de Cristian Mandeal va prezenta un repertoriu ce include lucrări de George Enescu, Theodor Rogalski, Grigoraş Dinicu, George Grigoriu şi Eugen Doga.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că lansarea oficială a Preşedinţiei române a Consiliului UE are loc în două clădiri simbol pentru ţara noastră - Ateneul Român şi Palatul Victoria.

"Vă asigur că ne vom îndeplini rolul de mediator imparţial, de facilitator de consens, că vom avea ca şi priorităţi provocările existente la nivel european. (...) De asemenea, vreau să vă asigur că fiecare ministru al Cabinetului are pe masa de lucru dosarele la nivel european şi că, începând cu data de 21 luna aceasta, vor merge în comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului European", a mai spus Dăncilă.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotaţie, de fiecare stat membru. Prin definiţie, preşedinţia trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului; prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru. Ea are trei misiuni principale.

Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru.

Preşedinţia înseamnă, în primul rând, datoria de a promova în reuniunile pe care le vom prezida la Bruxelles, interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere, arată site-ul dedicat preşdinţiei române.

Eforturile unei preşedinţii se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislaţia europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.

Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.

Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situaţiile în care acesta nu poate participa.

Obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 - 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale. În ceea ce priveşte modul în care se lucrează, Preşedinţiile sunt grupate în trio-uri, lucru care asigură un cadrul general coerent de desfăşurare a activităţii Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni.

Tag-uri:
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ