Bolojan spune că legea salarizării va permite doar creșteri de amplitudine mică, dacă nu se fac reduceri de personal

În aceste condiții, sunt posibile două variante: o creștere de amplitudine 'mică', fără afectarea sectorului public, sau corecții mai mari coroborate cu reduceri de personal, a arătat prim-ministrul, într-o declarație de presă susținută la Palatul Victoria.

El a reamintit că dobânzile pe care le plătește România în acest an reprezintă aproape 3% din PIB, ajungând la 60 de miliarde de lei. În acest sens, a subliniat că România are nevoie de o lege a salarizării 'sustenabilă', unde anvelopa salarială să se situeze puțin peste 8% din PIB.

'Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite, nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe', a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, noua lege a salarizării trebuie să fie realistă și corelată cu posibilitățile economiei. Variantele care pot fi aplicate vor fi discutate în perioada următoare, cu implicarea miniștrilor.

'Creșterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: sau o creștere, o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește într-adevăr o amplitudine mai mare, corecții mai mari, creșteri mai mari, reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducere de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să îți permită să îi plătești mai bine pe cei care lucrează cu adevărat', a spus Bolojan.

Premierul a menționat că în sectorul public din România, la finalul anului trecut, existau 1,28 milioane de posturi. Bolojan a atras atenția asupra faptului că 'decalajul de salarizare' dintre sectorul public și cel privat se adâncește. De asemenea, a apreciat că politicile salariale sunt 'decuplate de dinamica productivității' muncii.

'România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările UE, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale', a spus Bolojan.

Premierul a invocat date conform cărora în România veniturile publice reprezintă 30% din PIB, în condițiile în care valoarea medie la nivelul țărilor europene este 40%.

'Deci venituri mai mici decât celelalte țări europene din PIB. Cheltuieli de personal, din venituri, în pondere destul de mare. Astăzi, practic din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar', a spus el.

Bolojan a reamintit că guvernările anterioare s-au angajat să susțină o lege în baza căreia salariile din sectorul public să fie stabilite în mod transparent. El a adăugat că de-a lungul anilor au existat intervenții care au generat 'majorări arbitrare' în anumite sectoare, iar unele decizii ale instanțelor au schimbat sistemele de salarizare.

Premierul a pledat pentru echitate, pentru o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, dar și pentru un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei.

'Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportat la veniturile bugetare pe care le avem', a punctat el.

Pe de altă parte, premierul a declarat că legislația privind salarizarea face parte dintre reformele care vor necesita negocieri și discuții atât în spațiul public, dar și cu Comisia Europeană. În aceeași categorie se încadrează legea apelor și prevederile privind decarbonizarea.