Alegeri în Franța: Macron a obținut 66,10% din voturi, față 33,90% pentru Le Pen (rezultate finale)

| 08 mai, 09:38

Emmanuel Macron, un politician de centru proeuropean, a fost ales duminică președinte al Franței cu 66,10% din sufragii, devansând-o la mare distanță pe rivala sa de extremă-dreapta Marine Le Pen, care a obținut 33,90% din voturi, potrivit rezultatelor finale difuzate luni de Ministerul de Interne francez, citate de AFP.

UPDATE. Absenteismul a fost de 24,52%, nivel record după 1969. Transferul de putere între președintele ales și șeful statului la final de mandat, socialistul Francois Hollande, este prevăzut pentru weekendul următor.

--------

”Mulţi au zis că e imposibil, dar nu i-au cunoscut pe francezi”, le-a spus Macron, susţinătorilor săi, într-un discurs susţinut în faţa Muzeului Louvre unde aceştia au sărbătorit victoria până aproape de miezul nopţii. Scrutinul final al alegerilor prezidenţiale din Franţa a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot din ultimii 50 de ani, cu un absenteism de peste 25% şi cu un număr record de voturi nule, care este estimat de exit-poll-uri între 9 şi 12%, ceea ce înseamnă că peste 4 milioane de francezi şi-au anulat votul ca protest. Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa a fost unul fără emoţii pentru Emmanuel Macron, candidatul care se declară de centru şi care era cotat cu peste 62-63% din intenţiile de vot, în faţa candidatei de extremă dreapta a Frontului Naţional, Marine Le Pen. După un tur întâi în care patru candidaţi au fost despărţiţi de mai puţin de 5 procente în numărul voturilor pe care le-au adunat, în turul al doilea mulţi francezi au votat cu Macron doar pentru a o bloca pe Le Pen, însă şi-au exprimat dezamăgirea prin câteva metode - votul gri, al doilea buletin de vot, votul după ora 17 sau cedarea opţiunii de vot unui imigrant străin - pentru a-i arăta lui Macron că nu are întreaga lor susţinere, arată presa franceză. Adevăratul test politic pentru Franţa vine abia o lună mai târziu, în iunie, când au loc alegerile parlamentare.Francezii şi-au ales preşedintele duminică, dintre Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, cursa fiind câştigată aşa cum era aşteptat de liderul partidului En Marche, fondat în 2016. O lună mai târziu, ei vor ieşi la vot pentru a-şi alege noul Parlament, pe 11 şi 18 iunie.

 

Urnele de vot s-au închis începând cu ora 19:00 (ora 20:00 a României), iar în marile oraşe la ora 20:00 (ora 21:00 a României).

Emmanuel Macron devine cel mai tânăr preşedinte al Franţei, la 39 de ani, fiind ales de aproximativ 65% dintre alegătorii francezi, în defavoarea liderei de extremă dreapta a Frontului Naţional, care a obţinut în jur de 35%, conform estimărilor exit-poll. Alegerile câştigate de Macron sunt marcate însă de un absenteism istoric, de peste 25%, înregistrând cea mai scăzută rată de participare la alegerile prezidenţiale din ultimii 50 de ani.

 

În ultima zi a campaniei electorale, vineri noapte, echipa lui Macron a acuzat un atac cibernetic de proporţii, 9 giga de documente interne ale echipei En Marche fiind publicate pe internet, printre ele numărându-se şi documente false, menite să-l decredibilizeze pe Macron, conform unui comunicat de presă al partidului. Echipa lui Macron a comparat acest atac cu cel orchestrat de hackeri ruşi asupra echipei lui Hillary Clinton, în alegerile din SUA.

"O nouă pagină din lunga noastră istorie se deschide în această seară. Vreau să fie cea a speranţei şi încrederii regăsite”, a spus Emmanuel Macron după aflarea rezultatelor. ]Pe parcursul celor 5 ani care urmează, responsabilitatea mea va fi de a calma temerile. Responsabilitatea mea va fi de a aduna toate femeile şi toţi bărbaţii laolaltă pentru a înfrunta provocările gigantice care ne aşteaptă. Mă voi lupta cu toate forţele mele contra divizării care ne subminează şi ne înfrânge. Astfel vom putea reda francezilor şansele pe care Franţa le datorează. Pentru cei cinci ani care urmează, voi merge cu umilinţă, devotament şi hotărâre să servesc în numele vostru. Trăiască Republica, trăiască Franţa”, şi-a încheiat Macron concisul său discurs de victorie.

Marine Le Pen a anunţat că va reforma Frontul Naţional din temelii, dar că pentru ei este o victorie „istorică”, făcând apel la forţele „patrioţilor” să se coalizeze pentru alegerile parlamentare care urmează în luna iunie, împotriva „globaliştilor”. Le Pen a acuzat partidele care l-au susţinut pe Macron în turul al doilea că „s-au discreditat”.

UPDATE 07:40 - Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice En Marche! (În Mişcare!, social-liberală), a câştigat scrutinul prezidenţial din Franţa cu 66,06% din voturi, potrivit rezultatelor anunţate de Ministerul francez de Interne.

Emmanuel Macron a obţinut 66,06% din voturi (fiind votat de 20,7 milioane de cetăţeni), în timp ce adversara sa, Marine Le Pen, candidatul formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional, a fost la nivelul de 33,94% (10,6 milioane de alegători).

UPDATE 22:25 Preşedintele SUA Donald Trump l-a felicitat pe Macron pentru victorie: "Felicitări lui Emmanuel Macron pentru marea lui victorie de astăzi, ca nou preşedinte al Franţei. Abia aştept să lucrez cu el!".

UPDATE 22:10 „Aţi ales să îmi acordaţi încrederea voastră şi vă sunt profund recunoscător. Vă mulţumesc din adâncul inimii. Nu vă voi uita”, a spus Emmanuel Macron în discursul său.

„Vrea ca în această seară să îi transmit salutul meu republican doamnei Le Pen. Ştiu divizările ţării noastre, care i-au dus pe unii la voturi extreme. Este responsabilitatea mea să-i ascult”, a mai spus Macron.

În această seară, mă adresez vouă tuturor oamenilor din Franţa. O nouă pagină din această lungă istorie se deschide în această seară, vreau să fie una a speranţei şi a încrederii regăsite”, a declarat noul preşedinte ales.

Macron a mai adăugat că va munci pentru a reface legăturile dintre „Europa şi oamenii care o formează” şi că Franţa va fi „în primul rând al luptei antiteroriste, atât pe teritoriul nostru, cât şi pe cel internaţional”.

Pe parcursul celor 5 ani care urmează, responsabilitatea mea va fi de a calma temerile. Responsabilitatea mea va fi de a aduna toate femeile şi toţi bărbaţii laolaltă pentru a înfrunta provocările gigantice care ne aşteaptă. Mă voi lupta cu toate forţele mele contra divizării care ne subminează şi ne înfrânge. Astfel vom putea reda francezilor şansele pe care Franţa le datorează. Pentru cei cinci ani care urmează, voi merge cu umilinţă, devotament şi hotărâre să servesc în numele vostru. Trăiască Republica, trăiască Franţa”, şi-a încheiat Macron discursul său.

UPDATE 21:30 „O nouă pagină din lunga noastră istorie se deschide în această seară. Vreau să fie cea a speranţei şi încrederii regăsite”, a declarat Emmanuel Macron, pentru AFP.

UPDATE 21:25 Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, l-a felicitat pe Macron, aşa cum au făcut-o şi Theresa May sau Angela Merkel. Mesajul lui Tusk: „Felicitări Emmanuel Macron, francezilor care au ales Libertatea, Egalitatea şi Fraternitatea şi au spus nu tiraniei fake news”.

 

„Franţa a fost, este şi rămâne în centrul şi în inima Europei”, a scris şi vicecancelarul Germaniei, Sigmar Gabriel.

UPDATE 21:15 Marine Le Pen a ţinut prima discursul prin care îşi acceptă înfrângerea. „Prin acest rezultat isoric şi masiv, francezii au făcut din alianţa patrioţilor principala forţă de opoziţie. Formaţiunile politice care şi-au asumat responsabilitatea de a-l alege pe domnul Macron s-au discreditat. Acest al doilea tur organizează o recompunere politică între patrioţi şi globalişti. Aceasta este marea alegere care le este înaintată francezilor la alegerile legislative. Voi fi în fruntea luptei”, a spus Le Pen, conform Le Figaro.

Le Pen a propus reformarea Frontului Naţional, pentru a profita de acest rezultat pe care îl consideră „istoric”.

UPDATE 21:00 Emmanuel Macron a câştigat alegerile prezidenţiale cu 65,5% din voturi, în timp ce Marine Le Pen a obţinut doar 34,5% din voturi, arată un sondaj exit-poll Kantar Sofres-Onepoint, prezentat de Le Figaro.

Un alt sondaj făcut pentru televiziunea de stat şi Le Monde arată că Macron a obţinut 65,1% din voturi, iar Le Pen doar 34,9%.

Absenteismul este estimat la 25,5%, ceea ce înseamnă cea mai scăzută prezenţă la vot la alegerile prezidenţiale din Franţa, din ultimii 50 de ani. Un exit-poll Elabe, făcut pentru La Republique, plasează voturile nule la un procent foarte mare, de 9%.

UPDATE 18:20 Autorităţile franceze, mai exact BEFTI (biroul pentru fraude electronice), au deschis o anchetă în cazul atacului cibernetic reclamat de echipa de campanie a lui Emmanuel Macron, arată surse citate de AFP.

UPDATE 18:00 Prezenţa la vot la ora 17:00 era de 65,3%, cu 5% mai mică decât în primul tur la aceeaşi oră. Prezenţa la vot în acest al doilea tur este mai slabă şi decât cea de la alegerile din 2012, când la această oră ieşiseră la urne aproape 72% dintre alegătorii francezi.

UPDATE 17:00 Emmanuel Macron îşi pregăteşte discursul de victorie în aceste alegeri, care va fi ţinut în faţa muzeului Luvru, zona în care mai devreme a existat o alertă de securitate.

UPDATE 16:00 Alerta de securitate s-a încheiat în jurul muzeului Luvru, poliţia anunţând că a fost vorba de un colet suspect.

UPDATE 15:00 Poliţia a evacuat o zonă din jurul muzeului Luvru şi face verificări „ca măsură de precauţie”, după cum a anunţat poliţia pariziană.

UPDATE 13:00 Prezenţa la vot la ora 12:00 era de 28,23%, cea mai scăzută cifră din ultimii ani pentru această oră. În turul întâi, la această oră prezenţa era de 28,54%, însă în 2012 a fost de 30,6%, iar în 2007 de 34%.

UPDATE 12:00 François Hollande s-a deplasat duminică dimineaţă la o secţie de votare din orăşelul Tulle, situat în centrul Franţei. François Hollande a declarat că va vota cu Emmanuel Macron în turul doi al scrutinului prezidenţial, argumentând că trebuie eliminat riscul accederii la putere a unui exponent al extremei-dreapta, o referire la Marine Le Pen. Proiectul politic al lui Marine Le Pen, candidatul formaţiunii Frontul Naţional în scrutinul prezidenţial, este "incoerent" şi "periculos", a declarat Francois Hollande.

Macron şi Le Pen au votat şi ei. Macron a venit la vot cu soţia sa şi a fost aşteptat la secţie de o mulţime care i-a scandat numele.

UPDATE 9:00 Cele 66.546 de secţii de votare s-au deschis la ora 8.00 (9.00, ora României). Cele mai multe secţii de votare se vor închide la ora 19.00 (20.00, ora României), dar în marile oraşe votul va continua până la ora 20.00 (21.00, ora României).

După ce patru candidaţi au strâns aproape umăr la umăr voturile francezilor în primul tur, Macron obţinând doar 24% din voturi, urmat de Le Pen cu 21%, candidatul de dreapta Francois Fillon cu 20% şi cel de stânga Jean Luc Melenchon cu 19%, în al doilea tur cei mai mulţi francezi par a se îndrepta cu votul mai degrabă spre Macron, nu însă fără a încerca să arate cât mai clar şi inventiv posibil că votul lor nu este atât pentru că îl plac pe Macron, ci pentru că nu o plac pe Le Pen.

În spaţiul public au apărut deja îndemnuri la diverse metode prin care francezii să îşi exprime nemulţumirea faţă de alegerea pe care o au de făcut în al doilea tur de scrutin, arată Le Figaro.

„Votul gri” al votanţilor de stânga, o idee lansată de scriitorul Dalibor Frioux în Liberation, presupune ca în loc să stea acasă, votanţii candidaţilor care au pierdut primul tur să „îşi împrumute” votul până la alegerile parlamentare care au loc luna viitoare în Franţa. Desigur, scriitorul îndeamnă la împrumutul voturilor către Emmanuel Macron, pentru a o bloca pe Marine Le Pen. „Vă vom împrumuta votul nostru pentru candidatura dumneavoastră, pentru a bloca Frontul Naţional şi a salva Republica. Apoi, îl vom lua înapoi imediat, pentru a impune o coabitare cu stânga, care vă va introduce în politica franceză şi în dificultăţile vieţii”, i se adresează Frioux lui Macron în articolul său, el iniţiind şi o petiţie electronică în acest sens al votului gri, conform Le Monde.

Tehnica celui de-al doilea buletin de vot a fost propusă de mişcarea Franţa Deschisă (Open France), pe internet. Ideea presupune ca votanţii să îi trimită lui Macron, prin poştă, un aşa-zis buletin de vot pe care să încercuiască alegerile lor, clasate sub trei categorii - o Franţă „justă”, o Franţă ”sustenabilă”, o Franţă „democratică”. Metoda ar servi să-i arate lui Macron că „votul nostru nu este unul de adeziune, ci pentru a arăta că avem alte priorităţi de a construi o Franţă justă, durabilă şi democratică”, arată mişcarea Open France, care îşi avertizează însă adepţii să nu bage şi acest buletin virtual de vot pentru Macron în urna de vot atunci când vor vota, pentru a nu-şi anula singuri votul oficial. De vineri, peste 11.000 de astfel de buletine de vot „secundare” au fost trimise către Macron.

Votul de după ora 17.00 este propus de unii alegători pentru a evita astfel să fie contorizaţi în cifrele de participare dintre orele 12 şi 17 şi pentru a accentua absenteismul. Votând după ora 17, ne asigurăm că opoziţia noastră este auzită şi contabilizată în diferitele nivele de absenteism din timpul zilei”, arată o petiţie de pe internet, intitulată „Blocaj pentru Le Pen fără să îl sprijinim pe Macron, este posibil”, care a strâns peste 50.000 de semnături.

Acordarea votului unor străini este o altă metodă prin care dezamăgiţii care vor totuşi să participe la vot în Franţa s-au gândit să îşi lase opţiunea de vot în seama unor străini imigranţi din Franţa, care nu au drept de vot. O platformă lansată încă din ianuarie 2017, Alter-Votants, îi adună pe cei „dezamăgiţi de sistemul electoral sau indecişi” şi pe străinii care trăiesc în Franţa şi care vor să îşi exprime o opţiune politică la aceste alegeri. Platforma îi pune în legătură pe unii cu ceilalţi, astfel că de exemplu un imigrant iranian a putut să-şi exprime opţiunea de vot prin votul unei franţuzoaice care a votat aşa cum a dorit iranianul. Până acum, peste 500 de „perechi” s-au format pentru a vota prin delegarea opţiunii de vot.

„Avem mai multe tipologii - absenteişti, indecişi sau dezamăgiţi de politică. Unii insistă să o facă din pur militantism, îşi lasă votul în seama altuia pentru că ei consideră că vocea unui străin este la fel de importantă ca a lor. Altora li se pare interesant şi nu s-ar fi dus la vot, dar spun că sunt gata să se ducă pentru iniţiativa aceasta. Alţii nu vor să voteze pentru Macron, nici să îşi anuleze votul, dar refuză să voteze pentru Le Pen”, spune Robert, unul dintre fondatorii Alter-votants, citat de Le Monde.

Previziunile arată că absenteismul la scrutinul de duminică ar putea fi mai mare decât în primul tur, atunci fiind de peste 22%, conform Le Monde, pentru că votanţii celor care au ieşit din primul tur simt că votul lor nu mai este la fel de important.

De asemenea, numărul voturilor albe poate să arate în turul doi nivelul de dezamăgire al francezilor, în primul tur voturile anulate constituind 2,6% din total.

Tag-uri: Franţa, Macron
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ