New York Times despre disidentul Gheorghe Ursu, torţionarul Alexandru Vişinescu şi alegerile prezidenţiale

| 07 noi, 2014

New York Times a publicat un material despre protestul prin greva foamei al lui Andrei Ursu, fiul dizidentului Gheorghe Ursu, pus faţă în faţă cu procesul fostului torţionar Alexandru Vişinescu. Publicaţia a arătat şi care este poziţia prezidenţiabililor vizavi de procesul comunismului.

Andrei Ursu, fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, şi-a încheiat greva foamei (miercuri - n.r.)  după 17 zile, atunci când guvernul, după ani de amânări şi pasivitate, a decis să deschidă o nouă anchetă cu privire la moartea tatălui său în urma bătăilor primite în închisoare în perioada comunistă, acum trei decenii, relatează New York Times.

'Este o mare probabilitate ca viitoarea etapă să dureze foarte mult. Este o nouă luptă'', a spus Andrei Ursu (56 de ani), care a 'sărbătorit' încheierea grevei foamei mâncând o banană.

'Prin prisma acestei ordonanţe consider că am atins obiectivul protestului meu atât cât se putea realiza de procurori şi am hotărât să întrerup greva foamei. O voi relua în situaţia 'extrem de improbabilă' şi 'greu de imaginat' (după expresiile echipei noastre de avocaţi) în care, în mod ilegal şi abuziv, această ordonanţă ar fi infirmată de judecătorul de Cameră preliminară de la Curtea Militară de Apel Bucureşti', a precizat Ursu la o conferinţă de presă pe această temă.

Potrivit acestuia, prin ordonanţă se dispune infirmarea soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale asupra ofiţerilor de securitate 'implicaţi în acţiunea de represiune' împotriva tatălui său, 'cu participarea nemijlocită a ofiţerului Pîrvulescu Marin', pentru infracţiunile de crime împotriva umanităţii (art 358, 'infracţiuni contra păcii şi omenirii' în vechiul Cod penal)'.

Ursu a adăugat că prin acelaşi act se dispune şi infirmarea NUP-ului dat ulterior de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în acest caz.

El a menţionat că în ordonanţă sunt amintite elemente din vastul probatoriu care 'indică faptul că represiunea şi, în final, suprimarea lui Gheorghe Ursu au fost ordonate de organele de securitate şi determinate de motive politice, existând date şi indicii că unul dintre autorii faptelor este ofiţerul de securitate Pîrvulescu Marin'.

Andrei Ursu a spus că această ordonanţă, infirmând rezoluţiile de NUP din dosarele amintite, 'deschide calea urmăririi penale şi trimiterii în judecată a tuturor celor care se fac vinovaţi de represiunea sistematică - uciderea, torturarea, arestarea abuzivă, folosirea bătăii ca metodă de anchetă, eliminarea din viaţa socială - începând din martie 1945 şi până în decembrie 1989, împotriva tuturor victimelor dictaturii comuniste din România - respectiv a celor care erau consideraţi 'elemente duşmănoase' ale acelui 'regim nelegitim şi criminal'.

Andrei Ursu a mai precizat că judecătorul de la Camera preliminară de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti ar trebui să vadă dacă această ordonanţă este legală şi temeinică, fără să se judece validitatea argumentelor.

'Dacă se dă aprobarea, atunci începe urmărirea penală de către procurorii de pe lângă Curtea Militară de Apel. Următorul pas ar trebui să fie punerea sub acuzare, scrierea rechizitoriului şi trimiterea în instanţă', a mai precizat Ursu.

Potrivit lui, Gheorghe Ursu a murit la data de 17 noiembrie 1985, 'ucis de către Securitatea ceauşistă'.

În context, în aceeaşi tzi, miercuri, Alexandru Vişinescu (89 de ani), fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, a rămas tăcut atunci când văduva altui fost deţinut a povestit judecătorilor, plângând, cum soţul ei ajunsese să cântărească mai puţin de 35 de kilograme la ieşirea din închisoare. Procesul lui Vişinescu, primul intentat contra unui oficial guvernamental din perioada comunistă în aproape un sfert de secol, este de aşteptat să dureze doi ani.

Motivul pentru care România este atât de refractară în dezvăluirea trecutului său este explicat, în parte, de modul în care ţara a ieşit din comunism. România, spre deosebire de Polonia şi de alte state din fostul bloc estic, este cea în care înlăturarea dictatorului său, Nicolae Ceauşescu, în 1989 a adus oarecum cu o lovitură de palat, mulţi dintre foştii demnitari supravieţuind tranziţiei şi dăinuind ani şi decenii în guvern, notează New York Times.

România se află în ultimele 10 zile înaintea celui de-al doilea tur al prezidenţialelor. 'România trebuie într-adevăr să-şi accepte propria istorie recentă. Este o problemă majoră'', a declarat Klaus Iohannis, candidatul Alianţei Creştin-Liberale (centru-dreapta). Iohannis a promis să reaprindă o dezbatere naţională pe acest subiect, dacă va fi ales, şi s-a pronunţat pentru crearea unui muzeu naţional al perioadei comuniste.

Opozantul său, actualul premier Victor Ponta, reprezentant al social-democraţilor, a fost de acord că trecutul nu trebuie să fie uitat, dar a părut mai dornic ca România să privească înainte. 'Este important să cunoaştem trecutul, dar acum cred că acum mare parte a leadership-ului politic este mult mai concentrat asupra viitorului'', a spus el.

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO
h
Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ