Președintele Iohannis solicită reexaminarea Legii privind organizarea și funcționarea MApN

| 27 mai, 16:10

Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării.

În solicitarea transmisă președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, șeful statului arată că actul normativ vizează redefinirea unor termeni, precum și modificarea unor structuri, atribuții și responsabilități ale MApN și consideră că este necesar ca aceste intervenții legislative să fie reanalizate de către Parlament, din perspectiva respectării principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 din Constituție, dar și pentru că acestea nu se corelează cu alte dispoziții în materie, golind de conținut instituții constituționale fundamentale și fiind susceptibile să genereze disfuncționalități în sistem.

"Aceste modificări și completări majore sunt, totodată, de natură să contribuie la crearea unei configurații semnificativ diferite față de forma primei Camere competente cu privire la atribuțiile Ministerului Apărării Naționale, funcționarea structurilor din cadrul acestuia, precum și cu privire la rolul CSAT. Principiul constituțional al bicameralismului, care nu permite ca o singură Cameră, respectiv Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, impune ca și prima Cameră să se pronunțe cu privire la intervențiile legislative adoptate de Senat", explică președintele în solicitarea de reexaminare.

Șeful statului menționează că intervențiile legislative asupra actelor normative ce vizează structuri cu atribuții în domeniul securității naționale impun o atentă analiză din perspectiva rolului și prerogativelor CSAT.

"Prin faptul că elimină CSAT din procesul decizional, sunt de natură să afecteze funcționarea acestei instituții constituționale fundamentale din perspectiva îndeplinirii tuturor acțiunilor concrete de organizare și coordonare unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională", susține șeful statului în solicitarea de reexaminarea a legii.

Potrivit legii transmise la promulgare, directorul general al Direcției Generale de Informații a Apărării este numit de către ministrul Apărării Naționale, cu avizul CSAT, iar eliberarea acestuia din funcție urmează a se realiza numai prin ordin al ministrului Apărării Naționale.

"Intervențiile legislative operate în cuprinsul legii transmise la promulgare asupra art. 13 din Legea nr. 346/2006 sunt susceptibile de cel puțin două observații. În primul rând, din modul în care au fost regândite atribuțiile Direcției Generale de Informații a Apărării rezultă că aceasta se află în slujba apărării țării și nu numai a armatei, în general, conferindu-i-se astfel poziția logistică și structurală a unităților din sfera entităților aparținând apărării țării și securității naționale. O asemenea sferă de competență nu justifică opțiunea legiuitorului pentru schimbarea procedurii de numire/eliberare a directorului acestei direcții în sensul diminuării rolului CSAT. În al doilea rând, soluția legislativă preconizată la art. 13 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 este în evidentă discordanță și cu prevederile legale incidente raportului dintre CSAT și structurile de informații cu atribuții specifice domeniilor lor de activitate (art. 9 din Legea nr. 51/1991). Coroborând ansamblul prevederilor legale menționate cu cele constituționale referitoare la rolul CSAT, rezultă că funcționarea acestei Direcții Generale de Informații a Apărării, inclusiv procedura de numire/eliberare din funcție a directorului general, trebuie supusă aprobării CSAT. Totodată, prin excluderea prezenței active a CSAT din procedura de eliberare din funcție a directorului general, apreciem că ne aflăm în fața unei măsuri vădite de diminuare a rolului constituțional și legal al CSAT", se arată în cererea de reexaminare.

De asemenea, în legea transmisă la promulgare se prevede că ministrul Apărării Naționale este abilitat să emită ordine și instrucțiuni privind, printre altele, și mobilizarea Armatei României. "Față de prevederile art. 92 alin. (1) și (2) coroborate cu cele art. 119 din Constituție, considerăm că se impune clarificarea acestei norme, în sensul precizării condițiilor de emitere a ordinelor și instrucțiunilor care vizează mobilizarea Armatei României și anume al introducerii avizului expres al CSAT în această situație", consideră șeful statului.

Legea trimisă la promulgare mai prevede că numărul de posturi ale Ministerului Apărării Naționale, finanțate de la bugetul de stat, se stabilește prin documentele de planificare a apărării, aprobate potrivit legii, președintele considerând că "norma este lipsită de claritate și precizie, fiind de natură a afecta principiul securității raporturilor juridice, întrucât nu rezultă expres care este actul prin care Ministerul Apărării Naționale exercită această atribuție și care este rolul CSAT în cadrul acestei proceduri".

"În acest sens, semnalăm că reglementarea în vigoare prevede expres avizul CSAT, dispoziție în acord și cu art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT", se precizează în expunerea de motive a reexaminării.

Legea transmisă la promulgare conține și alte neclarități, mai susține șeful statului. Actul normativ prevede că Statul Major al Apărării asigură asistența psihologică și realizarea sprijinului medical operațional în Armata României, fără a se preciza prin intermediul căror structuri. "Considerăm că aceste prevederi trebuie corelate cu cele referitoare la atribuțiile Direcției medicale (art. I pct. 22 din legea transmisă la promulgare — art. 20 din Legea nr. 346/2006)", se mai arată în reexaminarea transmisă Parlamentului.

Proiectul de modificare a legii MApN a fost adoptat pe 2 mai de Senat, în calitate de Cameră decizională. Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul de lege.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ