The Huffington Post: România, prima țară distopică din lume

| 07 iun, 2013

Distopia reprezintă antiteza unei societăți utopice, e o viziune de coșmar a viitorului, iar termenul a fost bine interpretat de două cărți geniale: "1984" și "Brave New World". Plecând de la această teorie, The Huffington Post publică un text despre pericolul în care intră Transilvania dacă proiectul de extragere a aurului de la Roșia Montană cu ajutorul cianurilor se va pune în aplicare.

Cărțile "1984" și "Brave New World" sunt geniale dar ele au fost scrise în anii '30 când toată lumea tremura sub umbra totalitarismului. Astăzi, ele sunt ultile pentru înțelegerea secolului al XX-lea, dar depășite atunci când vine vorba de vremurile noastre tulburi, scrie The Huffington Post. Acum avem un autor, David Mitchell, care a proiectat economia de azi sute de ani în viitor. Avem, de asemenea, o țară - România - care s-ar potrivi perfect distopiei gândite de Mitchell.

În romanul său, Cloud Atlas, autorul descrie astfel viitorul: solul este poluat, râurile sunte lipsite de viață, aerul este toxic, mâncarea este plină de agenți cancerigeni, iar medicamentele lipsesc cu desăvârșire. Este o imagine pe care o întâlnim în zone miniere din Africa și Indonezia, care sunt în proporție de 60% nelocuite. Asta înseamnă că interesele multinaționalelor se lovesc în practică de cele ale oamenilor obișnuiți sau ale mediului.

Publicația susține că procesul poate fi văzut cel mai clar într-o economie emergentă precum cea a României, țară care are economie capitalistă de numai 23 de ani. În România, care a devenit stat membru UE din 2007, se poate vedea cum companii precum Coca-Cola, McDonalds, Microsoft, VW, Nestle, Danone, SAM etc. au strivit cu ușurință o parte din competitorii locali. Microsoft domină piața de software și a investit în relațiile guvernamentale, ținând la distanță concurenți mult mai ieftini, de genul Linux. UE sprijină toate acestea prin impunerea unor standarde pe care numai marile companii și le pot permite. Un exemplu de acest fel îl reprezintă regula că țăranii nu își pot vinde laptele la supermarket în ciuda faptului că este mult mai bun.

Acest tip de scenariu nu este nou la noi. Ceea ce propulsează România în topul celor mai distopice state lume este masivul proiect de la Roșia Montană, care ar putea transforma Transilvania, una din cele mai frumoase și curate regiuni din Europa, într-un pustiu. Publicația britanică spune că există o întreagă campanie de PR și marketing care încearcă să convingă populația că "distrugerea ecosistemului" este în propriul ei interes.

Roșia Montană Gold Corporation, un fond de investiții off-shore, a promis românilor mii de locuri de muncă, miliarde de dolari la buget, și - afirmația cea mai îndrăzneață ce vine parcă din 1984 - de protecția mediului. Realitatea este, se arată în material, că trei sate și patru munți vor fi demolate și va fi construit un rezervor masiv, de 214 milioane de tone de deșeuri de cianură. Râurile și apele subterane din regiune, inclusiv Dunărea, pot fi otrăvite și doar 200 de locuri de muncă vor fi creeate. Impozitul pe venit de la va fi necunoscut deoarce contractul companiei cu guvernul român este încă un secret de stat, iar legile fiscale din România sunt pline de lacune.

O asociație locală, sprijinită de avocați voluntari, a reușit să dejoace până acum toate mișcările companiei. Guvernul României se află acum în ipostaza în care trebuie să rescrie Legea minelor, care permite operațiuni miniere pe orice fel de teren. Investitorii, de genul celor de la Roșia Montană, nu vor renunța. Acesta este adevăratul test pentru industria minieră internațională: modelul de afaceri al companiilor depinde de țările sărace și slab guvernate, precum România, trece peste voința locuitorilor pentru a avea acces la resursele minerale.

 

 

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

11 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ