De ce are nevoie Vasluiul de gazele de șist

În primul rând, Vasluiul este cea mai săracă regiune din România și din Uniunea Europeană. Potrivit Consiliului Național de Prognoză (CNP), Produsul Intern Brut al județului va ajunge în 2013 la 5555,4 milioane de lei, o cifră de aproximativ 26 de ori mai mică decât în cazul Bucureștiului, respectiv de 6 ori mai mică decât a județului Timiș (a doua regiune din țară, după Capitală). De altfel, conform datelor, 60% din populația județului Vaslui nu produce nimic, fiind dependentă de ajutoare sociale.

În ceea ce privește câștigul salarial lunar mediu net, județul Vaslui este tot la finalul clasamentului, la egalitate cu Botoșaniul, cu 1083 de lei pe lună în 2012. Comparativ, media națională este de 1512 RON, iar în Municipiul București de 2218 RON. Tot în Vaslui se găsesc și cei mai mulți beneficiari de venit minim garantat din țară – 2,7% din totalul locuitorilor.

Nici la capitolul locuri de muncă vasluienii nu stau deloc bine. Rata șomajului din județ, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), era în august 2013 de 8,8% – cea mai mare din România. În 2012, rata de activitate a forței de muncă din Vaslui era de 55,9%, considerabil mai scăzută decât media pe țară de 64,6%, sau decât cea din București (84%).

Nu în ultimul rând, pensia medie în județul Vaslui este cu 20% mai mică decât media națională, 80.000 de pensionari câștigând în medie 681 RON. Dintre aceștia, circa 22.500 sunt pensionari agricultori, care câștigă în medie doar 327 de lei pe lună.

Drept urmare, putem spune că suntem față în față cu un paradox: cei mai săraci și cei mai în nevoie de locuri de muncă dintre români protestează împotriva unui proiect major care poate aduce facturi mai ieftine la întreținere și importante locuri de muncă. În Statele Unite, spre exemplu, în urma extinderii industriei gazelor de șist, prețul gazelor naturale a scăzut cu 80% din 2008 și până în 2012, iar numărul locurilor de muncă directe și indirecte a sporit cu circa un milion.

Cine este, deci, responsabil pentru acest paradox? Am fi tentanți să oferim doar două posibilități: autoritățile care nu i-au informat corespunzător pe protestari cu privire la beneficiile apelării la resursele de gaze neconvenționale; manifestanții care nu vor să înțeleagă că în Vaslui și în România este nevoie de noi proiecte strategice capabile să genereze creștere. Însă nu trebuie să excludem și o a treia variantă, care ține de interesele anumitor grupări de a stârni nemulțumire în rândul populației, pentru a împiedica astfel obținerea independenței energetice de către România.