DNA cere pedeapsă cu EXECUTARE pentru Liviu Dragnea în dosarul Referendumul. Cum se apără Dragnea. Pronunţarea, pe 6 mai

UPDATE. ÎCCJ se va pronunța pe 6 mai în dosarul "Referendumul".

UPDATE. Liviu Dragnea a susținut, în cuvântul final pe care l-a avut în fața judecătorilor ÎCCJ în dosarul "Referendumul", că își susține "cu tărie nevinovăția" și că a adus destule argumente pe parcursul procesului care să demonstreze că nu este vinovat de acuzațiile care i se aduc.

"Am spus că susţin în continuare cu tărie nevinovăţia mea, nu am găsit în rechizitoriu, am citit şi am recitit, vreo probă care să arate că există faptele pentru care am fost trimis în judecată. E o înşiruire de afirmaţii, consideraţii, presupuneri, deducţii din partea procurorului, îmi susţin în continuare nevinovăţia", a declarat Dragnea la ieşirea din sala de judecată.

El susţine că o eventuală condamnare a sa ar crea un precedent periculos, în sensul că nimeni nu va mai avea curaj să organizeze campanie electorală sau să îndemne la vot.

"Am spus - şi cred în ce spun - că acuzaţiile care mi-au fost aduse pleacă de la o premisă profund greşită şi periculoasă pentru democraţia din România, ceea ce poate conduce, poate avea anumite consecinţe: nu va mai avea nimeni curaj să organizeze campanii electorale în Românbia, partidele nu vor îndrăzni să-şi îndemne alegătorii să vină la vot".

Citeşte şi: Dragnea, în dosarul Referendumului: Îmi susțin cu tărie nevinovăția

Procurorul nu a formulat un cuantum al pedepsei și a spus că este atributul instanței supreme să o stabilească.

"Considerăm că martori propuși în apărare au discutat înainte de termen cu inculpatul pentru a cădea de acord ce să spună în instanță", a spus procurorul de ședință. El a precizat că folosul necuvenit pe care îl urmărea Dragnea era îndeplinirea cvorumului la referendum.

Procurorul a mai cerut și aplicarea pedepsei complementare în cazul lui Liviu Dragnea, pe lângă pedeapsa cu executare.

El a susținut că s-a dispus trimiterea în judecată a celorlalți inculpați pentru complicitate morală la fraudarea referendumului.

Citeşte şi: Ponta, despre "ghinionul" lui Dragnea în Dosarul Referendumului

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, alături de alte 74 de persoane, pentru fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Liviu Dragnea este acuzat de săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor şi a avut o conduită "dilatorie". Aceştia precizau că pentru ceilalţi învinuiţi, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie şi nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanţă.

"Având în vedere cronologia desfăşurării acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78 coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, şi anume în perioada 14 mai - 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie şi nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", a arătat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecată a lui Dragnea.

Citeşte şi: Dosarul Referendumului: Două persoane condamnate la închisoare şi opt voturi anulate

În acest dosar s-au pronunţat deja două condamnări, a doi soţi din Piatra Olt, care făceau parte din comisia de organizare dintr-o secţie. Ei şi-au recunoscut vina, iar dosarul lor a fost judecat separat, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ beneficiind de un proces rapid.

Instanţa supremă i-a condamnat la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pe Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.

Soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, trimişi în judecată în dosarul "Fraudă la referendum", au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia