IPP: Aproape 90% dintre români cred că firmele nu câştigă corect contractele din bani publici

| 28 oct, 2013

Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice arată că 88% dintre români consideră că, în general, companiile nu câştigă în mod corect contracte din bani publici, iar 82%, că acest proces nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităţilor responsabile.

Românii nu au încredere în licitaţiile care au în centrul atenţiei contractele cu bani publici. Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice arată că  58% dintre cei chestionaţi apreciază că firmele cu capital românesc sunt cele dispuse să recurgă la acte de corupţie pentru a obţine contracte publice, spre deosebire de firmele cu capital străin (8%), conform Agerpres.

De asemenea, 88% dintre români consideră că, în general, companiile nu câştigă în mod corect contracte din bani publici iar 82%, că acest proces nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităţilor responsabile.

În ceea ce priveşte criteriul de atribuire, peste 50% dintre români doresc ca lucrările şi serviciile să fie achiziţionate pe principiul cel mai bun raport cost - calitate, şi nu ţinând cont de preţul cel mai mic.

"În multe situaţii s-a dovedit că deşi achiziţionat la preţul cel mai mic, calitatea unui serviciu sau a unei lucrări poate fi semnificativ afectată din pricina costurilor reduse alocate, iar eficienţa unei achiziţii se remarcă pe termen mediu şi lung când valoarea a finală a investiţiilor repetate realizate la cel mai mic preţ poate depăşi valoarea unei singure investiţii având un preţ mai mare, dar calitate mai bună", se arată în studiu.

Domeniile cu probleme

Lipsa de transparenţă în anumite sectoare contribuie considerabil la creşterea suspiciunilor asupra unor cheltuieli, astfel încât cele mai cunoscute domenii în care fondurile publice se cheltuiesc în mod ineficient sunt lucrările de reabilitare sau modernizare a drumurilor (43%) şi sănătatea (38%), apreciază respondenţii.

De asemenea, 51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru acest neajuns aparţine conducătorilor instituţiilor, mai ales celor numiţi pe criteriul politic, 27% cred că responsabilitatea este a comisiilor care organizează licitaţiile publice iar 12% - a funcţionarilor publici.

59% dintre participanţii la chestionar au apreciat că este foarte important ca în urma unui contract public atribuit în condiţii de concurenţă neloială să se recupereze suma implicată iar 36% sunt de părere ca cei în cauză să fie pedepsiţi. 26% dintre români apreciază condamnarea penală a conducătorului instituţiei ca fiind cea mai potrivită sancţiune iar 11% consideră că ar trebui ca acestuia să-i fie interzisă ocuparea unei funcţii publice pe termen nelimitat, în timp ce 10% dintre repondenţi s-au pronunţat pentru interzicerea definitivă pentru respectiva companie şi acţionarii săi de a derula contracte cu statul.

Soluţii viabile pentru creşterea calităţii achiziţiilor publice derulate în România sunt considerate întărirea şi diversificarea controalelor efectuate la nivelul autorităţilor contractante de autorităţile competente (29%) şi aplicarea corespunzătoare a sancţiunilor prevăzute de lege (23%).

Alte concluzii ale sondajului iniţiat de IPP fac referire la faptul că lucrările de cea mai bună calitate sunt prestate de companii private cu capital străin (63%), spre deosebire de cele cu capital românesc (27%) şi numai 27% dintre români declară că sunt interesaţi de anumite achiziţii publice derulate de instituţiile publice, însă majoritatea covârşitoare (78%) este conştientă de faptul că ineficienţa cheltuielilor publice afectează produsele şi serviciile oferite de primărie şi influenţează creşterea costurilor acesteia.

Prin SEAP s-au dat 15 miliarde de euro

Potrivit IPP, aproximativ 15 miliarde de euro este suma achiziţiilor publice derulate prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în anul 2012, în creştere cu 50% faţă de anii 2009 şi 2010. Conform unor estimări ale aceluiaşi institut, la aceasta se adaugă valoarea achiziţiilor derulate în afara SEAP, ce atinge între 5 şi 10 miliarde de euro.

Cercetarea IPP s-a efectuat în perioada 21 august - 1 septembrie, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României de 1.040 de persoane în vârstă de 18 ani şi peste această vârstă.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ