Salarii mai mari pentru bugetari - 1.000 de lei salariul minim din 2014

Reforma aparatului de stat şi eficientizarea acestuia reprezintă angajamente asumate de USL în faţa românilor. Modernizarea aparatului administrativ, prin introducerea unor criterii de performanţă, printr-o organigramă din care sunt tăiate posturile excedentare care să permită ulterior reaşezarea grilelor salariale reprezintă necesităţi imediate pe care Cabinetul Ponta este dator să le soluţioneze. Fiindcă în joc este însăşi buna funcţionare a acestui aparat birocratic, a cărui activitate trebuie flexibilizată în sensul de a răspunde optim aşteptărilor cetăţenilor.

O nouă lege a salarizării în sectorul bugetar este cu atât mai necesară cu cât vechea lege conţine o serie de inadvertenţe care ar face ca aplicarea sa completă să crească cheltuielile cu salarizarea până la un nivel de nesuportat pentru buget. Viitoarea lege a salarizării bugetarilor va permite corectarea inechităţilor existente la ora actuală şi reaşezarea sistemului pe baze corecte, care sa asigure o remunerare justă a muncii şi calificării angajaţilor. Scopul guvernului este acela de a păstra în sistem funcţionarii care şi-au dovedit profesionalismul, însă într-o anvelopă salarială corectă.

În acest sens, stabilirea salariului minim de 1.000 de lei în sistemul public reprezintă un factor motivaţional important. Astfel, funcţionarii competenţi şi performanţi care erau tentaţi să părăsească structurile de stat din cauza salariilor mici sunt acum impulsionaţi să rămână în sistem, printr-o grilă salarială adaptată. Reforma sistemului public vizează reducerea clivajelor dintre cei foarte bine plătiți și cei din partea inferioară a grilei de salarizare. Prin urmare, va fi introdus un raport de 1 la 7 în salarizarea din sistemul public (salariul minim de 1.000 de lei, iar cel maxim de 7.000 de lei) care va crea premisele unei mai bune performanţe în sectorul public, va stimula concurenţa şi va creşte calitatea profesională a angajaţilor.

Chiar dacă salariul minim de 1.000 de lei va fi aplicabil în primă fază doar în sectorul public, este foarte probabil ca presiunea care se pune pe mediul privat să genereze și acolo o creştere a salariului minim. Într-un astfel de scenariu, toată lumea ar avea de câştigat – puterea de cumpărare a românilor va creşte, vor creşte în prealabil şi veniturile la buget, ceea ce se va traduce într-o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai. Totodată, salariile mai mari, dublate de o inflație ținută sub control, reprezintă încurajarea consumului care va genera în mod cert o creștere economică mai mare.

Reforma unui sistem birocratic nu este nicăieri în lume un exerciţiu simplu, mai ales că structurile din acest sector sunt foarte bine consolidate şi foarte rezistente la schimbare. În România, sistemul privat a fost adesea căpuşat cu funcţionari slab pregătiţi, numiţi şi menţinuţi în funcţii-cheie pe criterii clientelare. Voinţa Cabinetului Ponta de a tăia răul de la rădăcinaă şi de a reforma aparatul public este de bun augur mai ales că, odată finalizat procesul, cetăţenii vor fi aceia care vor avea cel mai mult de câştigat.