7 moduri în care dieta low-fat vă distruge sănătatea

| 18 mar, 2014

La început, dieta convenţională low-fat s-a bazat pe puţine dovezi ştiinţifice, care de atunci au fost complet infirmate. În ultimele decenii, multe studii ample, pe termen lung, au arătat că această dietă este o alegere foarte proastă. Nu s-a dovedit doar că este ineficientă,ci că ea poate fi de-a dreptul dăunătoare pentru mulţi oameni, scrie authoritynutrition.com.

În acest articol găsiţi 7 moduri în care dieta low-fat vă poate afecta sănătatea.


1. Dieta low-fat încurajează consumul de alimente nocive

Atunci când au apărut liniile directoare low-fat, producătorii de produse alimentare au fost foarte încântaţi. Ei au vrut să pună pe piaţă o grămadă de alimente low-fat “sănătoase pentru inimă”, pentru a le vinde mulţimii interesate de importanţa sănătăţii. Cu toate acestea, există o mare problemă cu alimentele din care a fost eliminată grăsimea: nu au gust bun. Din acest motiv, producătorii au folosit zahărul adăugat. Acesta nu este o grăsime, e un carbohidrat. Prin urmare, un produs poate fi etichetat “low-fat” chiar dacă este plin de zahăr. 

Ar trebui să subliniez că liniile directoare low-fat ne-au recomandat să reducem consumul de zaharuri rafinate, însă nu cu atât de mult entuziasm cum au făcut-o când ne-au avertizat referitor la grăsimile “periculoase”. Dieta low-fat convenţională (promovată de către United States Department of Agriculture) recomandă creşterea consumului anumitor alimente:
• Uleiurile vegetale: pot reduce colesterolul pe termen scurt, dar pe termen lung pot fi dăunătoare, fiind asociate cu inflamaţia şi bolile de inimă (12345).
• Grâul integral: o parte semnificativă a populaţiei poate fi sensibilă la glutenul din grâu, prezentând simptome ca durere, scaun inconsistent, oboseală (678910).

Practic, de când au apărut liniile directoare, oamenii au crescut consumul de alimente nocive precum zahărul, grâul şi uleiurile vegetale. 

Concluzie: multe alimente nesănătoase cu conţinut mare de zahăr şi cu eticheta low-fat au apărut pe piaţă. Dieta low-fat recomandă consumul alimentelor care sunt cunoscute ca fiind nocive.

2. Dieta low-fat poate ridica nivelul trigliceridelor


Nivelul crescut al trigliceridelor în sânge este un binecunoscut factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Reprezintă şi una dintre caracteristicile sindromului metabolic, un grup de simptome care se crede că joacă un rol cauzal în bolile de inimă, obezitate şi diabet de tip II. Nivelul crescut al trigliceridelor în sânge este de obicei provocat de faptul că ficatul transformă carbohidraţii în exces (în special fructoza) în grăsime (11121314). Deoarece dieta low-fat este de asemenea o dietă high-carb, aceasta poate duce la o creştere a trigliceridelor în sânge, mărind riscul de boli cardiovasculare (1516). Cel mai bun mod de a scădea nivelul trigliceridelor este să mâncaţi exact invers, adică o dietă low-carb, high-fat (171819).

Concluzie: dieta low-fat conţine o cantitate mare de carbohidraţi. Excesul de carbohidraţi este transformat în grăsime în ficat, ceea ce creşte nivelul trigliceridelor, un important factor de risc al bolilor cardiovasculare.  

3. Dieta low-fat descurajează consumul de alimente sănătoase

Alimentele de origine animală care conţin în mod natural multe grăsimi, tind să fie sănătoase şi hrănitoare. Sunt de acord că alimentele ce provin de la animalele crescute în fermele industrializate, hrănite pe bază de cereale, nu sunt o alegere optimă, alimentele ce provin de la animalele care au fost crescute şi hrănite corespunzător sunt foarte sănătoase. Dieta low-fat descurajează oamenii să consume aceste alimente, deoarece conţin grăsimi saturate şi colesterol. Însă, nici grăsimile saturate, nici colesterolul nu s-a dovedit că sunt dăunătoare. A fost tot timpul un mit, dovedindu-se acum în studii ample, pe termen lung, că sunt perfect sigure (20212223). Blamarea alimentelor grase de origine animală, spunând că ele sunt cauza epidemiei de obezitate, diabet şi boli de inimă nu are absolut niciun sens, pentru că aceste boli sunt relativ noi, în timp ce alimentele au fost cu noi mereu. Multe populaţii din întreaga lume, de exemplu inuiţii şi masaii, au consumat majoritatea caloriilor din alimentele de origine animală, păstrându-şi o sănătate excelentă.

Aici sunt 4 exemple de alimente care au fost condamnate datorită războiului greşit cu grăsimile saturate:
• Carnea: carnea provenită de la animalele hrănite natural este o sursă excelentă de acizi graşi Omega-3, CLA, vitamine şi minerale, împreună cu nutrienţii importanţi precum carnosina şi creatina (2425,26).
• Ouăle: sunt printre cele mai sănătoase alimente de pe planetă. Conţin vitamine şi minerale, colină şi antioxidanţi ce protejează ochii (2728).  
• Produsele lactate bogate în grăsimi: produsele lactate ce provin de la animalele hrănite cu iarbă sunt cea mai bună sursă de vitamina K2 din dietă. Conţin şi calciu, CLA şi o mulţime de alte substanţe nutritive (293031).
• Nuca de cocos: produsele din cocos conţin grăsimi şi sunt asociate cu importante beneficii aduse sănătăţii: o ardere crescută a grăsimii, un nivel mai bun al lipidelor din sânge şi o mai bună funcţionare a creierului (323334).

Concluzie: alimentele care sunt în mod natural bogate în grăsimi saturate şi colesterol tind să fie extrem de hrănitoare şi sănătoase. Dieta low-fat descurajează consumul acestor alimente. 

4. Dieta low-fat poate micşora colesterolul HDL (“bun”)

Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) sunt deseori menţionate ca fiind colesterolul “bun”. Este ştiut că nivelul crescut al HDL este asociat cu un risc redus de boli de inimă (3536). Consumul mai mare de grăsimi poate creşte nivelul HDL, în timp ce un aport ridicat al carbohidraţilor poate duce la reducerea acestuia (373839). De aceea, nu este surprinzător să vedem studii în care dietele low-fat, high-carb duc la reducerea HDL, ceea ce poate provoca o mărire a riscului de boli cardiovasculare (404142). Unul dintre multele moduri de a creşte nivelul HDL este de a ţine o dietă low-carb (4344).

Concluzie: HDL este cunoscut ca fiind colesterolul “bun” şi este corelat cu un risc redus de boli de inimă. Studiile arată că dieta low-fat reduce nivelul HDL.   

5. Dieta low-fat micşorează nivelul de testosteron

Testosteronul este principalul hormon de sex masculin, însă şi femeile au o cantitate mică. Ca şi alţi hormoni steroizi, testosteronul este produs din colesterol. Un nivel adecvat al testosteronului este important pentru diferite aspecte ale sănătăţii atât la femei, cât şi la bărbaţi. Nivelul scăzut al testosteronului poate duce la o masă musculară redusă, la o cantitate mai mare de grăsime corporală, osteoporoză, depresie, scăderea libidoului, printre altele. 

Unul dintre efectele secundare ale dietei low-fat este reducerea semnificativă a nivelului testosteronului, un studiu arătând o reducere cu 12% după 8 săptămâni de dietă low-fat (4546).

Concluzie: testosteronul este un hormon foarte important atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Dietele low-fat pot reduce semnificativ nivelul testosteronului.

6. Dieta low-fat poate afecta modelul colesterolului LDL (“rău”)

Lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) sunt deseori menţionate ca fiind cunoscute sub numele de colesterol “rău”. S-a stabilit că nivelul crescut al LDL este corelat cu un risc crescut de boli cardiovasculare (47). Totuşi, noile date arată că există subtipuri ale acestui colesterol: LDL mic, dens (numit modelul B) şi LDL mare (numit modelul A). Particulele mici, dense contribuie la bolile de inimă, nu cele mari (484950). 

Un aport ridicat de carbohidraţi (în special carbohidraţii rafinaţi) creşte particulele de colesterol LDL dens, în timp ce grăsimile saturate şi colesterolul modifică particulele din mici, dense (subtipul rău) în subtipul mare (benign) (515253). Studiile arată că dietele low-fat schimbă modelul LDL în particule mici, dense, în timp ce dietele low-carb, high-fat modifică modelul în particule mari (54555657).

Concluzie: deşi dietele low-fat pot cauza mici reduceri ale colesterolului LDL, în acelaşi timp modifică modelul colesterolului LDL din mare (care este benign) în LDL mic, dens (care este foarte dăunător).  

7. Dieta low-fat vă oferă boli cardiovasculare

Bolile de inimă sunt cea mai frecventă cauză de deces în ţările cu venituri medii şi mari (58). Este cunoscut faptul că populaţiile tradiţionale care nu consumă o dietă occidentală se confruntă foarte rar cu bolile cardiovasculare (596061). Atunci când aceste populaţii adoptă o dietă occidentală, devin rapid obeze, diabetice şi încep să moară din cauza bolilor de inimă (62). Prin urmare, pare destul de clar că dieta occidentală este un factor care contribuie semnificativ la îmbolnăvirea noastră. 

Au existat mai multe studii clinice randomizate controlate (care reprezintă standardul de aur al ştiinţei) care au examinat efectele dietelor low-fat cu privire la bolile de inimă.

:: The Women’s Health Initiative: într-un studiu efectuat pe un număr de 48.835 femei, dieta low-fat a produs o pierdere în greutate doar de 0,4 kg. într-o perioadă de 7,5 ani. Dieta nu a micşorat riscul de boli de inimă sau de cancer (63646566).

:: MRFIT: o dietă low-fat nu a redus bolile de inimă într-un grup de 12.866 bărbaţi cu un risc crescut de atac de cord, în ciuda faptului că mulţi dintre ei au renunţat la fumat (67).

:: Look AHEAD: un studiu cu o durată de 9,6 ani efectuat pe un număr de 5.145 diabetici a constatat că dieta low-fat nu diminuează bolile cardiovasculare, deşi au reuşit să slăbească prin restricţia forţată a caloriilor (6869). 

Fiţi conştienţi de faptul că s-a comparat dieta low-fat cu cea occidentală standard, care este aproape cea mai rea dietă. Un alt mod de a privi aceste rezultate: dieta low-fat este la fel de eficientă în producerea bolilor cardiovasculare ca şi dieta occidentală standard. Este timpul să eliminăm dietele low-fat.

 

Tag-uri: dieta, dietat low-fat
loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO
h
Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ