Adevărul din spatele MOAŞTELOR din Biserici! Unde sunt localizate rămăşiţele sfinţilor APOSTOLI

| 29 apr, 2014

Cinstirea sfintelor moaşte îşi găseşte un temei adânc în învăţătura de credinţă a Bisericii Ortodoxe. Actul de cinstire a rămăşiţelor pământeşti ale sfinţilor apare în deceniile veacului apostolic şi continuă în veacul următor. Mântuitorul Însuşi vorbea despre calitatea deosebită pe care o dobândesc cei care se împărtăşesc cu Trupul şi Sângele Său, primind în felul acesta arvuna nemuririi.

După ce a fost tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, „ucenicii lui au luat trupul lui şi l-au înmormântat şi s-au dus să-i dea de ştire lui Iisus (Matei 14, 12). De asemenea, „bărbaţi cucernici au îngropat pe Ştefan şi au făcut plângere mare pentru el“ (Fapte 8, 2). Cunoaştem din istoria Bisericii câtă cinstire i-a fost acordată atât capului Sfântului Ioan Botezătorul, când a fost aflat, cât şi sfintelor moaşte ale arhidiaconului Ştefan, care au fost răspândite până la Constantinopol, şi în Africa la Hippo, unde a slujit Fericitul Augustin.

Mai ales după încetarea persecuţiilor, relicvele sfinţilor au fost căutate, dezgropate, duse cu veneraţie, mai cu seamă în metropole bisericeşti şi reşedinţe episcopale. Tot în această vreme, întrucât de timpuriu bisericile se zideau mai ales pe mormintele martirilor, se împărţeau moaşte la toate bisericile spre a fi zidite în altarele lor, scrie ziarullumina.ro.

Cultul sfinţilor se naşte aproape indisolubil legat de cultul şi cinstirea sfintelor moaşte. Creştinii rânduiesc de timpuriu ca ziua în care martirii primeau cununa muceniciei să fie socotită drept zi de naştere în împărăţia lui Dumnezeu şi să fie cinstită şi serbată la locul unde erau îngropate sfintele moaşte. În epoca apostolică, nu numai trupul, ci şi hainele şi obiectele pe care le foloseau Sfinţii Apostoli erau cinstite şi mulţi bolnavi se tămăduiau numai la trecerea peste ei a umbrei trupului Sfinţilor Apostoli.

Motivul pentru care Biserica cinsteşte sfintele moaşte nu este numai unul de ordin comemorativ, în amintirea martirilor sau a celorlalţi sfinţi ai Bisericii, ci pentru că moaştele sunt cu adevărat sfinţite, adică poartă pecetea dumnezeiescului, sunt purtătoare de har, întrucât s-au împărtăşit de slava şi puterea dumnezeiască.

Cele mai puternice moaşte din ROMÂNIA! Credincioşii stau zile şi nopţi să ajungă la ele

Proslăvind sfintele moaşte pentru puterea minunată ce le-a fost dată de Dumnezeu, creştinul ortodox cinsteşte însăşi puterea dumnezeiască din ele.

Cele mai de preţ odoare ale creştinilor din toate timpurile au rămas sfintele moaşte. Cel mai de preţ lucru pe care ţi-l oferă călugării, în mănăstirile ortodoxe, spre închinare şi sărutare, sunt sfintele moaşte. Marile catedrale s-au străduit să dobândească moaştele unor sfinţi spre a le păstra ca ocrotitoare şi binecuvântare dumnezeiască.

Câte moaşte sunt în România

Într-un inventar făcut de gândul în urma consultării unor site-uri "creştin ortodoxe", în România ar fi nu mai puţin de 700 de moaşte localizate în peste 250 de biserici şi mănăstiri. Părintele Constantin Diaconaşu de la o biserica Spitaului Judeţean Suceava a explicat însă pentru gândul că "nu se poate târnosi (sfinţi -n.r.) o biserică fără ca aceasta să aibă sfinte moaşte pe pristol (masa din mijlocul altarului, pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei - n.r)", ceea ce înseamnă că cifra este mult mai mare. Cum în România, potrivit Patriarhiei, sunt peste 13.000 de biserici, asta înseamnă că numărătoarea ar trebui să înceapă de la 13.000 în sus, iar limita maximă este greu de estimat, în condiţiile în care am găsit biserici care conţin zeci de oseminte sfinte.

Cele mai importante moaşte din România

• Sfintii: Varvara (praznuita pe 4 decembrie), Pantelimon (praznuit pe 27 iulie), Mercurie (praznuit pe 25 noiembrie), Nectarie de Eghina (praznuit pe 9 noiembrie) si Ioan Prodromitul (praznuit pe 3 decembrie) - particele din moastele Sfintilor se afla la Manastirea "Negru Voda" din Campulung, jud. Arges, alaturi de o particica din Sf. Cruce pe care a fost rastignit Hristos (sarbatorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie si 14 septembrie)

• Sf. Nectarie de Eghina (praznuit pe 9 noiembrie) - o particica din moastele Sfantului se afla la Schitul "Sfintii Ioan si Nectarie", comuna Bradetu, jud. Arges

• Sf. Nicolae (praznuit pe 6 decembrie) - o particica din moastele Sfantului se afla la Manastirea Aninoasa, com. Aninoasa, jud. Arges

Sfinţii de la IAŞI

• Sf. Cuv. Parascheva praznuita pe 14 octombrie; moastele Sfintei se afla in Biserica Mitropoliei de Iasi, alaturi de o racla cu particele din moastele Sfintilor: Gheorghe - praznuit pe 23 aprilie, Ap. Andrei - praznuit pe 30 noiembrie, Ioan Casian - praznuit pe 29 sau 28 februarie, Mc. Dimitrie Izvoratorul de Mir (?) - praznuit pe 26 octombrie, Ap.Ev. Marcu - praznuit pe 25 aprilie, Ap. Filip - praznuit pe 14 noiembrie, Ap. Bartolomeu - praznuit pe 11 iunie, Ap. Barnaba - praznuit pe 11 iunie, Dionisie Areopagitul - praznuit pe 3 octombrie, Grigorie de Nazianz praznuit pe 25 ianuarie si 30 ianuarie, Ioan cel Milostiv - praznuit pe 12 noiembrie, Modest - praznuit pe 18 decembrie, Epifanie - praznuit pe 12 mai, Mc. Ioan cel Nou - praznuit pe 2 iunie, Mc. Trifon - praznuit pe 1 februarie, Teodor Stratilat - praznuit pe 8 februarie, Haralambie - praznuit pe 10 februarie, Teodor Tiron - praznuit pe 17 februarie si in "Sambata Sf. Teodor" de dinaintea Duminicii 1-a a Postului Mare = "Duminica Ortodoxiei", 40 de Mucenici de la Sevasta - praznuiti pe 9 martie, Pantelimon - praznuit pe 27 iulie, Mc. Artemie - praznuit pe 20 octombrie, Mc. Mina - praznuit pe 11 noiembrie, Mc. Antipa - praznuit pe 11 aprilie, Mc. Varvara - praznuita pe 4 decembrie, Mc. Elefterie - praznuit pe 15 decembrie, Mc. Armin, Mc. Chiriachi - praznuita pe 7 iulie, Mc. Paraschevi - praznuita pe 26 iulie, Mc. Ermoghen - praznuit pe 24 iulie, 10 Mc. din Creta - praznuiti pe 23 decembrie, Mucenici ucisi in Manastirea Sf. Sava -praznuiti pe 20 martie, Cuv. Atanasie - praznuit pe 5 iulie, Cuv. Teofan Marturisitorul - praznuit pe 12 martie, Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt - praznuit pe 5 august si Gherman de Alaska - praznuit pe 15 noiembrie si de un crucifix cuprinzand o particica din crucea pe care a fost martirizat Sf. Ap. Andrei (praznuit pe 30 noiembrie), precum si de o caseta cu o particica din moastele Sf. Mc. Otilia / Odile (praznuita pe 14 decembrie, protectoare a orbilor, sec. VII, Alsacia)


• Sf. Nectarie (praznuit pe 9 noiembrie; particele din moastele Sfantului se afla in Biserica "Sf. Nectarie" din cartierul "Alexandru cel Bun", Iasi)

• Sfantul Vasile cel Mare (praznuit pe 1 ianuarie si 30 ianuarie) - particica din moastele Sfantului se afla in Biserica "Sf. Trei Ierarhi" din Iasi

Sf. Mc. Gheorghe (praznuit pe 23 aprilie; un deget al Sfantului se afla la Biserica din Feredeni/Harlau, jud. Iasi)

• Sfintii: Filofteia (praznuita pe 7 decembrie), Ap. Andrei (praznuit pe 30 noiembrie), Grigorie de Nazianz (praznuit pe 25 si 30 ianuarie) si Cuv. Parascheva (praznuita pe 14 octombrie) - particele din moastele Sfintilor se afla la Manastirea Recea, comuna Dumbraveni, jud. Vrancea

• Sf. Daniil Sihastrul (praznuit pe 18 decembrie; mormantul Sfantului se afla la Manastirea Voronet)

• Sfintii: Andrei (praznuit pe 30 noiembrie), Gheorghe (praznuit pe 23 aprilie), Haralambie (praznuit pe 10 februarie) s.a. - Crucifix cu particele din moastele Sfintilor se afla la Schitul Rarau, Com. Crucea, jud. Suceava

• Sfintii: Ioan Botezatorul (praznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie si 29 august), Ana (mama Sfintei Fecioare Maria) (praznuita pe 9 septembrie), Ap. Andrei (praznuit pe 30 noiembrie), Ap. si Arhidiacon Stefan (praznuit pe 27 decembrie), Nicolae (praznuit pe 6 decembrie) particele din moastele Sfintilor, alaturi de o particica din Sf. Cruce pe care a fost rastignit Hristos (sarbatorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie si 14 septembrie) si de un fragment din Braul MAICII DOMNULUI (sarbatoare pe 31 august), se afla in Biserica Spitalului Judetean din Suceava, jud. Suceava, conform crestinortodox.ro.

"Problema moaştelor e una foarte complexă. Atunci când a fost descoperită Crucea Mântuitorului de către Sfânta Împărăteasă Elena, întreaga lume a vrut să se bucure de binecuvântarea ei şi, astfel, s-a purces la împărţirea acesteia către întreaga creştinătate. La fel s-a procedat şi în cazul moaştelor. Anumite biserici s-au bucurat de prezenţa moaştelor şi, astfel, s-a purces la fărâmiţarea în bucăţele mici. Nu trebuie judecată în termeni de profanare, sunt fragmente foarte mici", ne-a explicat părintele Irinel Cojocaru, profesor de Liturgică. Acesta a precizat că cele mai multe moaşte care se află în bisericile din România au fost fost răscumpărate de la Constantinopol de domitorii Ţării Româneşti şi ai Moldovei. "Astfel, moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au fost aduse în Moldova de către Ştefan cel Mare, iar cele ale Sfintei Parascheva, de către Vasile Lupu", a adăugat Cojocaru, conform gândul.info.

 

Tag-uri: biserica, moaste, sfinti
loading...

Ştirile orei

4 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
30 iun, 2014
Preafericitul Daniel
Comunicat public din partea Patriarhiei Române

Dragi credincioşi, sunt Preafericirea Mea Daniel şi în calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române vă înştiinţez că suntem în pragul colapsului: ţara noastră a rămas fără resurse de rahat!

Din cauza sărbatorilor ortodoxe din ultimele săptămâni, rezerva de rahat a României a fost epuizată. Deşi existau câteva diferenţe de opinie între membrii Sfântului Sinod, când a fost vorba de mâncat rahat, cu toţii au ajuns la un consens şi nimeni nu a mai ţinut cont de funcţie, vârstă şi simpatii, toţi aceştia trecând direct la înfulecat.

Trist este faptul că majoritatea credincioşilor nu s-au mulţumit sa consume rahat în timpul slujbelor, ci şi-au luat si câte doi saci pentru acasă. Absolut toţi enoriaşii au mâncat rahat în timpul slujbelor, în timpul discuţiilor de pe marginea străzii şi chiar alături de familiile lor, la chermeze, nunţi, botezuri sau cumetrii.

Pasiunea pentru consumul de rahat s-a răspândit rapid, astfel că o multitudine de preoţi, diaconi, călugari, episcopi si mitropoliţi s-au apucat, la rândul lor, să mănânce rahat. Din păcate pentru ei, zăcămintele de rahat ale României au fost epuizate, astfel că doar printr-o minune va mai fi descoperit vreun zăcământ de rahat care încă n-a fost consumat în această ţară. În acest mod se poate explica de ce, în ultima perioadă, foarte mulţi credincioşi au început să mănânce rahat în afara ţării, chiar si prin moschei, sinagogi si temple.

Cu sufletul plin de speranţa că vom identifica un nou zăcământ de rahat pe teritoriul ţării noastre, astfel încât să nu fie nevoie sa apelăm la importuri şi gândindu-ne cu evlavie la Bântuitorul nostru Iisus, vă spun „Fiţi binecuvântaţi, fiilor”. Doamne ajută!
10 mai, 2014
Breaking news de la BOR
Fiindcă nu are încredere în băncile de spermă, un preot a decis să-şi ţină sperma în sfântul potir

O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spermă, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze sperma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.

“Să-mi depun sperma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe sperma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”

Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze sperma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să scoatem pe piaţă şi moaşte marinate în spermă, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, numai acelora care ne fac reclamă pe net şi postează pe Facebook imagini cu icoane.”
30 apr, 2014
Parintele Alcoolie
Stimaţi credincioşi, vedeţi că mâine vin să vă miruiesc. Tarifele sunt după cum urmează:
1. 100 de lei - Evanghelia, patrafirul, crucea şi mâna dreaptă, plus bonus de tămâiere all-inclusive;
2. 80 de lei - Patrafirul, mâna dreaptă şi şomoiogul de busuioc cu care vă dau în freză;
3. 50 de lei - Patrafirul şi crucea plus mâna stangă cu care mă scarpin la boaşe;
4. 20 de lei - Doar patrafirul, zgârciţilor. Să nu vă imaginaţi că intraţi în rai cu banii ascunşi în chiloţi;
5. 10 lei - Vă dau să pupaţi salamul bărbos, că altceva nu meritaţi, tăntălăilor;
6. 5 lei - Îmi şterg posteriorul cu mutrele voastre diforme;
7. Moca - Să mergeţi la biserică să vă agheasrnuiască părintele Cocalarie, sărăntocilor.
30 apr, 2014
Breaking news de la BOR
La Patriarhie au fost expuse moaştele Mielului cu O Nară

Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.

“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.

Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat intr-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.

Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor îmbulzi şi la următoarele sărbători, credincioşii vor avea câteva surprize foarte plăcute printre care se numără moaştele ciocănitoarei Woody şi mantia cuviosului Superman."

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ