Mistere din România: Biserica subterană dintr-un oraș dunărean

| 26 apr, 2014

Fiecare oraș românesc are farmecul său aparte. Istoria, cât și legendele sau poveștile urbane îi conferă sarea și piperul, necesare în cele mai multe cazuri pentru o viață echilibrată. Unul dintre cele mai fascinante orașe din punct de vedere istoric este Giurgiu.

Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se presupune că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-565) a construit aici orașul Theodorapolis.

În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul “Yergöğü”. Fiind un oraș fortificat, Giurgiu a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în campania antiotomană a lui Mihai Viteazu.

Perioada de sub ocupația otomană a fost una de restriște, în care creștinii nu mai aveau dreptul să dețină biserici pe suprafața pământului. Turcii au introdus această lege în speranța ca astfel religia musulmană se va propaga în toate teritoriile cucerite. Giurgiuvenii, inventivi din fire, au găsit soluția perfectă pentru a păcăli o lege turcească foarte aspră. Ei s-au gândit să construiască o biserică sub pământ, dar și un cimitir, pentru că pe vremuri oamenii își îngropau morții în curtea bisericii.

Pentru că acest fapt se afla doar la stadiul de legendă, autoritățile locale, în colaborare cu Muzeului Judeţean “Teohari Antonescu” din judeţul Giurgiu, au efectuat toate demersurile pentru a obține dreptul creării unui sit arheologic. Toate acestea se întâmplau în 2008 și odată ce săpăturile au fost pornite, în cele din urmă biserica subterană a fost dezgropată. Ea se află chiar în partea dreaptă a Catedralei „Adormirea Maici Domnului” și aproximativ în același loc se află și cimitirul subteran.

Mai mult de atât, în incinta Catedralei se ală o plăcuță inscripționată cu litere chirilice care atestă veridicitatea bisericii subterane.

Abia în anul 1829, atunci când s-a încheiat Tratatul de la Adrianopol, prin care raialele Turnu Giurgiu și Brăila treceau sub administrația românească, creștinilor de pe aceste teritorii le-a fost permis să-și construiască primele biserici aflate deasupra solului.

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO

2 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
30 apr, 2014
Parintele Alcoolie
Stimaţi credincioşi, vedeţi că mâine vin să vă miruiesc. Tarifele sunt după cum urmează:
1. 100 de lei - Evanghelia, patrafirul, crucea şi mâna dreaptă, plus bonus de tămâiere all-inclusive;
2. 80 de lei - Patrafirul, mâna dreaptă şi şomoiogul de busuioc cu care vă dau în freză;
3. 50 de lei - Patrafirul şi crucea plus mâna stangă cu care mă scarpin la boaşe;
4. 20 de lei - Doar patrafirul, zgârciţilor. Să nu vă imaginaţi că intraţi în rai cu banii ascunşi în chiloţi;
5. 10 lei - Vă dau să pupaţi salamul bărbos, că altceva nu meritaţi, tăntălăilor;
6. 5 lei - Îmi şterg posteriorul cu mutrele voastre diforme;
7. Moca - Să mergeţi la biserică să vă agheasrnuiască părintele Cocalarie, sărăntocilor.
27 apr, 2014
Breaking news de la BOR
La Patriarhie au fost expuse moaştele Mielului cu O Nară

Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.

“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.

Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii sale, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat intr-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.

Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor îmbulzi şi la următoarele sărbători, credincioşii vor avea câteva surprize foarte plăcute printre care se numără moaştele ciocănitoarei Woody şi mantia cuviosului Superman."

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ